Ministerul Afacerilor Interne (MAI), al carui rost este sa ne apere de infractori, poate fi denumit si?a”ministerul penalilor”, deoarece?de-a lungul timpului?a fost institutia guvernamentala?cu cei mai multi urmariti penal in conducerea sa, de la ministri acuzati de coruptie?la inalti?ofiteri autori ai unor grave fapte penale. Dosarele penale decupeaza imagini ale unui minister profund corupt.
Modele: luari de mita si?viata de huzur pe banii publici
In ultimii ani, procurorii au scos la iveala fapte care cu greu pot fi imaginate intr-un stat de drept: luari de mita cu sacosa la biroul ministerial (ministrul Cristian David si suma de 500.000 de euro) sau in parcare (1.000.000 de euro?mita denuntata de chestorul Dan Fatuloiu) si?viata de huzur pe banii contribuabililor.
Ani in sir, modul de viata al unora dintre sefii Politiei sau din Ministerul de Interne a fost reflectat de presa in mai multe seriale cu aproape a aceeasi denumire generica:?a”Vilele cu epoleti”. Multi, prea multi politisti de Frontiera sau de la Rutiera au fost implicati in dosare de coruptie. Sau politisti judiciaristi, ca si cei de la a”economic”, prinsi cu mita.
Ani in sir picau in capcana procurorilor doar cei mici. In ultimii ani, insa, au inceput sa cada ministri sau fosti ministri de Interne, un secretar general al ministerului?si multi sefi chiar de la serviciul secret care trebuie sa-i depisteze pe infractori, inclusiv pe cei din sistemul MAI.
Masini de lux, chiolhanuri platite din banii destinati actiunilor operative antiinfractionale, dus cu masaj instalat in biroul ministerial, coloane?din zeci de politisti de la Politia Rutiera, care musai trebuia sa insoteasca masina ministeriala, pentru a arata cat de puternic si important este ministrul, au fost modelele de comportament oferite subordonatilor de unii fosti ministri de Interne.
Tot model a fost si tipologia de ministru care acopera matrapazlacurile unor subordonati, probabil pentru ca ii ghiceau pana si gandurile si le executau orbeste. E si asta o modalitate de afisare a puterii.
Gabriel Oprea sau grandomania care poate ucide
Dintre descrierile facute publice de procurori in rechizitorii de trimitere in judecata ale multor fosti sefi din Interne?se poate desprinde imaginea unui faraon modern in persoana lui Gabriel Oprea.
Nimeni nu ar fi cracnit in fata sa, dupa cum ar rezulta din cdocumentele procurorilor in dosarul in care fostul ministru de Interne si vicepremier?este suspectat de uciderea din culpa a agentului de Politie Rutiera Bogdan Gigina, accidentat mortal in coloana sa oficiala.
Daca ar fi fost receptiv la sugestii, probabil ca subordonatii ar fi avut curajul sa-i spuna ca incalca legea prin folosirea abuziva a echipajelor de insotire de la Politia Rutiera.
Nici macar seful de atunci al Politiei Romane, Petre Toba, nu ar fi indraznit sa-i spuna ca nu poate folosi echipajele pentru insotirea permanenta a limuzinei sale de ministru chiar si atunci cand mergea la frizer, la restaurant sau cand se intoarcea acasa.
Zi de zi, ministrul Gabriel Oprea ar fi avut o suita de 27 de politisti de la Rutiera (din totalul de 80 aflati in toate intersectiile Capitalei!), au stabilit procurorii, iar agentii, indiferent de vreme, ar fi fost?obligati sa faca partie pe strazi pentru ca a”Excelenta sa” – asa i s-ar fi adresat obedientii – sa ajunga, in viteza, la destinatie.
Astfel ca, anul trecut, pe ploaie, intr-o seara de octombrie, politistul Bogdan Gigina a fost obligat sa urce pe motocicleta (desi regulamentul interzice) pentru a-i asigura traseul ministrului Gabriel Oprea. Excelenta sa ar fi cerut viteza mai mare. Politistul ar fi derapat intr-o groapa din asfalt, si, daca ar fi sa fim cinici, am putea spune ca si-a dat viata pentru ca ministrul sa ajunga, mai repede, acasa.
Demnitarul nici macar nu ar fi coborat din masina sa vada ce s-a intamplat cu politistul cazut pe caldaram, au afirmat martorii.?Mustrari de constiinta? A spus ca regreta pierderea unei vieti,??insa se considera nevinovat, ca si-a facut datoria fata de tara, in culpa fiind subordonatii, pentru ca el nu le-a dat ordin sa mearga cu viteza mare!
a”Nu am cerut niciodata nimanui sa mearga mai repede decat permit conditiile meteo (a??) DNA uita ceva esential. Bogdan Gigina nu a alunecat, nu s-a lovit de un copac, nu a intrat pe contrasens. A cazut cu motocicleta intr-o groapa imensa din carosabil”, a scris Gabriel Oprea, vineri, pe Facebook.
Scandalurile in care a fost vehiculat numele lui Gabriel Oprea
Din 1990 pana in prezent, numele lui Gabriel Oprea a aparut in numeroase scandaluri de presa. Unele?legate de actiunile sale la evenimentele din decembrie 1989, cand era locotenent major de intendenta, altele?de afacerile sale imobiliare. De asemenea, subiecte de scandal public au fost modul in care si-a obtinut gradele militare sau cum ar fi creat doctori cu teze de doctorat?pe teme de siguranta si aparare nationala presupus a fi plagiate.
Spre exemplu, nu se prea stie pentru ce dosare instrumentate/judecate a primit grade de ofiter de Justitie militara. Se stie, insa, ca a coordonat teze de doctorat si ca a facut parte din juriile care acordau titlul de doctor in Drept sau in Stiinte militare si de siguranta nationala.
Gabriel Oprea a fost ani in sir conducator de doctorate la Academia de Politie si la Academia Nationala de Informatii. De asemenea, a fost profesor universitar la Colegiul National de Aparare.
Intre cei care au trecut examenul de doctorat in fata juriului din care a facut parte si Gabriel Oprea s-a aflat si Victor Ponta, al carui titlu a fost retras vara aceasta de ministrul Educatiei, in urma verdictului de plagiat.
Numele lui Gabriel Oprea a aparut si in dosarul de coruptie al apropiatului sau, generalul in rezerva Neculai Ontanu, fost primar al Sectorului 2 al Capitalei. Familia fostului ministru de Interne si vicepremier?a ajuns in posesia unui teren de 1.000 de metri patrati de pe malul Lacului Colentina. Terenul ar fi fost primit ca mita de Ontanu. Cei din lantul mitei, pana la Gabriel Oprea, au fost inculpati si trimisi in judecata.
Un alt scandal, care se poate lasa cu dosar penal penal pentru Gabriel Oprea, este cel in care e acuzat ca si-a plagiat teza de doctorat. Prin ordin de ministru i s-a retras deja titlul de doctor.
Totusi, Gabriel Oprea apare ca faptuitor, suspect sau inculpat in?trei dosare penal: doua referitoare la folosirea nelegala a echipajelor de Politie Rutiera si la uciderea din culpa a agentului Gigina, iar in al treilea a fost trimis in judecata pentru ca a beneficiat de foloase prin cheltuirea nelegala a fondurilor Departamentului de Informatii si Protectie Interna (DIPI- serviciul secret al Internelor).
Peste 410.000 de lei din fondurile operative ale DIPI ar fi fost folosite nelegal pentru achizitionarea unei limuzine, a unor canapele si a dusului cu jacuzzi spre folosinta ministrului Gabriel Oprea, se arata in rechizitoriul DNA. Alti bani ar fi fost decontati din fondurile operative ale DIPI pentru a i se cumpara cadouri ministrului: un parfum de 3.700 de lei, un ceas de 5.000 de lei.
Nu mai putin de 24 de ofiteri DIPI, dintre care sase sefi, au fost inculpati pentru decontari nelegale de fonduri. Nu toti banii ar fi?fost folositi pentru bunastarea lui Gabriel Oprea, pentru ca, nu-i asa, a”cine-mparte, parte-si face”, cum zice proverbul.
Iar pentru acoperirea matrapazlacurilor de la DIPI s-a sacrificat pana si Petre Toba, cel care i-a succedat lui Oprea la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, dupa cum au descoperit procurorii anticoruptie.
Petre Toba, a”gunoierul” serviciului secret al Internelor?
Cel mai recent fost ministru de Interne este suspectat de procurorii anticoruptie ca, in calitatea in fruntea?MAI, ar fi acoperit delapidarile de la DIPI – serviciul secret al Ministerului afacerilor Interne. De ce l-am numi a”gunoierul” serviciului secret? Desigur, e o figura de stil folosita pentru a defini motivele pentru care procurorii anticoruptie cer urmarirea sa penala in dosarul delapidarilor de la serviciul secret al Internelor.
Concret, spun procurorii, s-a constatat ca ministrul Afacerilor Interne Petre Toba ar fi refuzat, a”in mod discretionar”, declansarea procedurii de declasificare a documentelor care ar fi reprezentat a”continutul constitutiv al infractiunilor de abuz in serviciu si deturnare de fonduri” de la DIPI, serviciul secret al ministerului. Ascunderea probelor sub covorul sintagmei a”secret de stat” seamana cu ascunderea gunoiului sub pres, de aici folosirea metaforei amintite.
In afara bunurile achizitionate pentru Gabriel Oprea, pe banii DIPI, procurorii au descoperit si alte cheltuieli considerate nelegale. Fondurile operative ale DIPI, spun anchetatorii, ar fi fost cheltuite pe a”casute de papusi cu nisipar si tobogan, in valoare de 7.000 lei, carti de joc, darts cu sageti, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei in valoare de circa 4.000 lei, banda de alergare, in valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, in valoare de circa 17.000 lei, stilouri in valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, carti in editii de lux, legate in piele, pe comanda, mese festive ale ofiterilor neoperativi ai D.I.P.I.”.
„Am decis sa-mi prezint demisia primului-ministru pentru a evita?implicarea Ministerului Afacerilor Interne intr-un scandal public in prag de alegeri. Resping cu tarie acuzatiile aduse si sunt la dispozitia organelor de ancheta pentru clarificarea oricarei situatii. Mentionez ca toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentarii cauzei, inclusiv la cele clasificate secret de stat”. a sustinut?Petre Toba, dupa ce DNA a cerut inceperea urmarii penale.?
Scandalurile in care a fost implicat Petre Toba
Pana sa ajunga ministru de Interne, Petre Toba a condus Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), pe timpul mandatelor mai multor ministri.?A fost numit prima data la conducerea Politiei Romane in ianuarie 2009, la propunerea ministrului de Interne de atunci, Gabriel Oprea.
A ramas in functie pana in 2010, travesand mandatele scurte ale ministrilor de Interne Liviu Dragnea, Dan Nica, Vasile Blaga (primii doi cu dosare penale).
In 2010, a fost demis de premierul Emil Boc, la cererea ministrului de Interne Traian Igas, in urma scandalului dintre clanurile interlope de la Piatra Neamt, soldat cu uciderea prin impuscare a unuia dintre ei (scandalul a”Mararu”).
Atunci, ?Petre?Toba a fost tinta generalului Dan Fatuloiu, care i-a reprosat „obedienta, faptul ca nu e recunoscut de oameni si lipsa de comunicare cu acestia”.
In luna mai 2012, Petre Toba a revenit la conducerea Politiei Romane, fiind numit de premierul?Victor Ponta. A fost sef al Politiei Romane pe vremea ministrilor Ioan Rus, Mircea Dusa, Radu Stroe, Gabriel Oprea.
In 2013, numele lui Petre Toba a fost vehiculat in dosarul de coruptie al fostului presedinte al Consiliului Judetean Mehedinti, Adrian Duicu, si al fostului sef al Inspectoratului Judetean de Politie Mehedinti, Constantin Stefan Ponea.?Potrivit procurorilor, Adrian Duicu ar fi reusit sa-l convoace pe seful Politiei Romane, Petre Toba, in biroul premierului Ponta, pentru a se asigura ca seful IPJ Mehedinti Stefan Ponea va primi o functie de conducere in Bucuresti.
Petre Toba a fost audiat ca martor in dosar, in declaratie recunoscand intalnirea cu Adrian Duicu. Nu a fost pus sub acuzare.
Dupa noiembrie 2015, cand Petre Toba a preluat fotoliul de ministru de Interne lasat liber de Gabriel Oprea, au curs acuzatiile de plagiat pentru lucrarea sa de doctorat. Demnitarul a fost acuzat ca ar fi comis una dintre cele mai grave forme de plagiat posibile, incadrandu-se a”in grupa celor de maxima gravitate in incalcarea bunelor practici de cercetare stiintifica”, potrivit prof. univ. Dumitru Sandu, citat de presa.
A primit si o porecla a”Apud Toba”, pentru ca ar fi copiat pana si notele de subsol care citau fragmente a”apud/dupa” opera unor autori. Si la indexul lucrarii a facut aceeasi confuzie, trecandu-i pe unii autori citati cu numele a”Apud”.
Acuzatia de plagiat nu a fost confirmata, insa, de comisia de specialitate a Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Citeste si
Explicatie ridicola CNATDCU: Petre Toba nu a copiat pentru ca nu stie sa scrie pe computer
Dosarul a”Fraudarea fondurilor DIPI” este singurul dosar penal in care Petre Toba apare ca suspect.
Cristian David, ministrul cu punga de 500.000 de euro mita la birou
Cristian David a fost numit ministru de Interne si al Reformei Administrative in aprilie 2007. El a fost trimis in judecata in 2015, pentru ca ar fi primit mita 500.000 de euro la biroul sau de la Ministerul de Interne. Pentru aceasta suma, ministrul David ar fi intervenit la subordonatul sau, Cristinel Bigiu, prefect de Buzau, ca sa elibereze titluri de proprietate pe terenuri in suprafata de circa 75.000 de metri patrati din centrul capitalei de judet si alti 70.000 de metri patrati la marginea orasului. In primirea mitei, ar fi fost implicat si Robert Nitescu, seful de cabinet al ministrului David.
Potrivit DNA, Adrian Mladin, mandatarul proprietarului de teren, si seful de cabinet al lui David, Robert Nitescu, s-au dus la o banca, de unde Mladin a scos 500.000 de euro.
Apoi, impreuna cu seful de cabinet Nitescu, Mladin s-a dus cu banii la Ministerul de Interne. In biroul ministrului a intrat cu banii doar directorul de cabinet, Valeriu Roger Nitescu, care i-ar fi dat ministrului cei 500.000 de euro.
a”La o intalnire ulterioara, Mladin Adrian, pentru a verifica daca ministrului i s-au dat banii, l-a intrebat pe David Cristian daca totul a fost in regula; acesta a raspuns afirmativ, singura observatie fiind cu privire la suma de BANI ca „, se precizeaza in documentele procurorilor.
Prefectul Bigiu, trimis si el in judecata, ar fi primit 700.000 de euro, iar seful cabinetului ministrului de Interne – 100.000 de euro.
Dosarul se afla in stare de judecata, la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In fata instantei, Cristian David a sustinut: „Nu am pretins si nu am primit nimic, niciun folos material, nici de la Nitescu, nici de la Mladin”.
In perioada in care a fost ministru de Interne, numele lui Cristian David a fost vehiculat si in scandalul achizitionarii a 392 de masini Dacia Logan pentru Politia Rutiera, cu pretul exorbitant de 70.958 de euro fiecare.
Familia lui David si dosarele penale
Cristian David a mai facut obiectul unui dosar penal. In 2014, DNA l-a acuzat de abuz in serviciu si fals in declaratia de avere, fapta savarsita pe cand era ministru delegat al Romanilor de Pretutindeni.
Din referatul intocmit de procurori, rezulta ca ar fi existat indicii rezonabile potrivit carora, pentru a justifica a”intrarea in patrimoniul sau a unei sume de bani pe care nu o putea justifica prin mijloace licite, numitul David Cristian a consemnat in fals, la rubrica , primirea a 60.000 euro, cu titlu de , de la mama sa”, Georgiana Dumitrescu, fata de care se incepuse urmarirea penala.
Nici sotia lui Cristian David, Vanda Vlasov, nu a scapat de vigilenta DNA, ca si socrul sau, Mihai Vlasov, fost presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, si cumnata sa, Ingrid Vlasov.
Membrii familiei Vlasov au fost inculpati si trimisi in judecata in mai multe dosare penale, cu prejudicii de milioane de euro.
Vanda Vlasov, fost prim-vicepresedinte al Curtii de Arbitraj Comercial International, era acuzata pentru instigare la fals intelectual, iar tatal ei pentru ca a cerut mita un milion de euro ca sa intervina la Curtea de Arbitraj, in favoarea unui om de afaceri. Mihai Vlasov a fost prins in flagrant dupa ce a primit de la denuntator 200.000 de euro. In acest dosar, Mihai Vlasov a fost condamnat definitiv la cinci ani inchisoare.
Intr-un alt dosar, Mihai Vlasov, fiica sa Ingrid si ginerele sau Marian Nedelcu au fost inculpati pentru prejudicii totale de peste 60 de milioane de lei.
Mihai Vlasov a mai fost trimis in judecata in alt dosar, pentru ca ar fi facut trafic de influenta pe langa un deputat pentru adoptarea unei legi prin care Camera de Comert si Industrie a Romaniei sa poata prelua Oficiul National al Registrului Comertului, potrivit rechizitoriului procurorilor.
Doru Ioan Taracila – dosar ratat
Intre 1990 si 2008, un singur ministru de Interne a mai fost vizat de ancheta penala pentru fapte de coruptie, si anume Doru Ioan Taracila, care a ocupat fotoliul de ministru intre 1994-1996, in Guvernul Vacaroiu.
Taracila a fost inculpat abia in anul 2000, in dosarul a”Contrabanda Jimbolia”, in care era acuzat de export ilegal de produse petroliere catre fosta Iugoslavie, aflata sub embargo. In dosar, au fost inculpati mai multi ministri si fostul sef al SRI, Virgil Magureanu. Contrabanda ar fi fost facuta sub protectia SRI. Dosarul a fost inchis dupa 2001, cand la Palatul Cotroceni a revenit Ion Iliescu.
Sefii din serviciul secret al Internelor, campioni la savarsirea de infractiuni
Primul serviciu secret din care sunt inculpati, la pachet, mai multi sefi, este Departamentul de Informatii si Protectie Interna (DIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Intr-un prim dosar, Nicolae Gheorghe, sef al DIPI, a fost trimis in judecata alaturi de adjunctul sau, Nelu Zarnica, de seful serviciului juridic, Nicolae Pavel, de cel al serviciului administrativ, Marian Iacob, precum si de ex-ministrul de Interne Gabriel Oprea.
Infractiunile de care ii acuza procurorii sunt abuz in serviciu si deturnari de fonduri (limuzina, canapelele, dusul cu jacuzzi cumparate pentru ministrul Oprea).
In al doilea dosar, procurorii anticoruptie au cerut aviz de la presedintele tarii, Klaus Iohannis, pentru urmarirea penala a ministrului de Interne Petre Toba, pentru ca ar fi ascuns probele deturnarii de fonduri prin refuzul de a desecretiza documente. Tot in acest al doilea dosar, sunt urmariti penal 24 de inalti ofiteri ai DIPI, intre care fostii sefi ai departamentului, Rares Vaduva, Gelu Oltean si Nicolae Gheorghe, precum si fostii adjuncti Nelu Zarnica, Gheorghe Popa si Ioan Popa.
Acuzatiile sunt de deturnari de fonduri, de fals, uz de fals, favorizarea faptuitorilor si obstructionarea Justitiei. Intre altele, ar fi fost distruse si documente care le-ar fi probat vinovatia.
Istoria plina de scandaluri a DIPI, fost a”Doi s-un sfert”
Istoria post-decembrista a DIPI e plina de scandaluri. Serviciul secret al Internelor a fost infiintat in februarie 1990 de Gelu Voican Voiculescu, apropiatul lui Ion Iliescu. Initial, s-a numit Directia Speciala de Informatii – UM 0215 si era in subordinea directa a ministrului de Interne. Serviciul secret, poreclit a”Doi s-un sfert”, a fost populat cu fosti ofiteri de Securitate.
La conducerea serviciului, s-au perindat multi ofiteri al caror nume a aparut in scandaluri de politie politica, in anii „90 si apoi in scandaluri de coruptie: de la Florin Calapod si Dan Gheorghe, la Cornel Serban …
