Una din patru femei este abuzata in propria casa. Asa spun cercetarile sociologice, dar in Romania,?dimensiunea exacta a fenomenului n-o stie nimeni. In general, victimele violentei domestice sufera in tacere. Rise Project a facut o ancheta?din care reiese ca unii se imbogatesc pe spatele acestor femei. Doar un euro din cinci proveniti din fonduri europene ajung cu adevarat la victime.
Peste 38 de milioane de euro a primit finantare cel mai mare proiect european pentru combaterea si monitorizarea violentei domestice din intreaga tara. Doar un euro din cinci a ajuns direct la victime. Restul banilor s-au topit pe traseul firmelor implicate in proiect – pe sisteme IT, salarii, renovari, conferinte si studii, dupa cum reiese din analiza programului?a”Start – O viata de calitate in siguranta!”, initiat de Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati (ANES) si derulat in octombrie 2014 – decembrie 2015.
Institutia a fost reinfiintata de Victor Ponta, pe atunci seful Guvernului, cu doar sapte luni inainte sa inceapa proiectul pe bani europeni. La conducerea agentiei a fost numita fina premierului. Aproape un sfert din bani au mers spre o universitate care pregateste ofiterii SRI si catre un sistem informatic executat de o firma conectata cu Sebastian Ghita – si el prieten asumat al fostului premier.
Intregul proiect este investigat acum la Departamentul de Lupta Anti-Frauda.
BANI GHEATĂ PENTRU 4.000 DE VICTIME
Agentia pentru Egalitate de Sanse a inclus in proiect 4.000 de femei, victime ale violentei domestice din toata tara. Scopul declarat: sa fie ajutate sa depaseasca situatia dramatica in care se aflau. Pentru asta, s-au cheltuit aproape opt milioane?de euro pe asistenta sociala, cursuri de formare profesionala si ajutoare financiare de cate 6.000 lei fiecare.
Nu este foarte clar pe ce criterii a fost facuta selectia lor in proiect, dar oamenii suspecteaza ca femeile care au luat banii n-ar fi, in multe cazuri, victime ale violentei domestice. a”Smecherii multe”, comenteaza un barbat dintr-un capat de ulita din satul Tanganu, la 20 de km de Bucuresti. Aici au intrat in program 26 de femei, iar omul ne spune varianta lui.
Am cautat in Tanganu femeile care au facut parte din proiect. N-am reusit sa vorbim cu niciuna, pentru ca nu au fost de gasit.
In alt sat,?Valea Macrisului?- aflat la 80 de km distanta de Bucuresti – un locuitor, Anton Petcu, a sesizat procurorii anti-coruptie si vrea sa afle daca femeile care au primit bani in proiect au fost victime. Petcu spune si ca mai multe angajate de la primarie au primit ajutor banesc.
In martie 2016, doua femei din sat?declarau?reporterilor PRO TV ca si-au cumparat electrocasnice din banii primiti in proiect.
Plangerea lui Petcu a ajuns la procurorii din Urziceni. Ei verifica daca femeile din Valea Macrisului au declarat in fals ca au fost molestate de partenerii lor ca sa primeasca subventia. Alti doi barbati din Valea Macrisului sustin acelasi lucru. Ca sunt femei care au mintit ca sunt abuzate doar ca sa primeasca banii.
In comuna?Valea Calugareasca, judetul Prahova, 29 de femei au beneficiat de bani, prin subventii, cursuri de formare profesionala si asistenta sociala pentru iesi din cercul violentei. Cel putin sase sunt angajate ale primariei.
RISE a discutat cu cateva dintre cele 4.000 de femei care pe langa bani, au beneficiat si de cursuri de formare profesionala.
Steliana Duta?din Valea Calugareasca, o femeie de 55 de ani, ar fi vrut sa faca un curs de ingrijitoare de batrani, dar nu mai erau locuri, asa ca s-a specializat in manichiura-pedichiura. Femeia a fugit de acasa acum 20 de ani, dupa ce sotul ei i-a infipt cutitul in mana. a”Am primit niste bani dupa ce am terminat cursurile, 60 de milioane (6.000 lei). Au fost bineveniti, mai ales pentru mine, care nu am venituri. Si-acum (octombrie 2016 – n.r.) mai am din ei. Ii pastrez acolo, pentru doctori”, spune femeia. Manichiura sau pedichiura nu face nimanui, desi are certificat. Vinde vin si flori pe marginea drumului european care strabate comuna. Si locuieste singura, cum locuia si inainte de proiect.
Danielei Zsosim, in varsta de 48 de ani, nu-i foloseste la nimic cursul de manichiura-pedichiura pe care l-a facut. Lucreaza ca vanzatoare la un chiosc din Valea Calugareasca. Din cei 6.000 de lei primiti spune ca si-a facut o pereche de ochelari si si-a ajutat copiii sa plece in Anglia. A ramas acasa, cu sotul ei – despre care spune ca o injura des.
Lucia, in varsta de 50 de ani, a intrat in proiect ca victima a violentei domestice, desi s-a despartit acum opt ani de barbatul ei. A incasat subventia si s-a specializat, si ea, tot in manichiura si pedichiura. Nu profeseaza. Banii? a”Cu banii ce mi-au ramas am cumparat un telefon, cate o pereche de adidasi si cam atat. Restul i-am dat pe datorii”.
Din cele 29 de victime din Valea Calugareasca, cel putin sase femei sunt angajate ale primariei.
8 CONTRACTE DE ASISTENTĂ, O SINGURĂ FIRMĂ
Pe langa ajutorul direct de 6.000 lei, programul prevedea?asistenta sociala,?menita sa ajute?victimele aflate in situatii de risc. Fiecare femeie urma sa fie evaluata psihologic si consiliata sa ia deciziile cele mai bune pentru a scapa de mediul violent in care isi ducea traiul si monitorizata in deplina confidentialitate.
Pentru asta, Agentia pentru Egalitate a impartit serviciile de asistenta sociala in opt contracte distincte si a lansat o licitatie publica pentru furnizori.
S-au inscris doua societati si a castigat una.?Societatea Civila Profesionala de Asistenta Sociala?a”Cristian Rosu si Asociatii”?a?obtinut toate cele opt contracte in valoare de 1,77 milioane de euro.?Libro Events SRL, cealalta societate participanta, a contestat licitatia la Consiliul National de Solutionare al Contestatiilor (CNSC).
Consiliul a descoperit, printre altele, ca firma castigatoare se angajase sa presteze peste 210.000 ore de consiliere, in sapte luni, cu ajutorul a doar 36 de asistenti sociali. Ceea ce era imposibil.?Firma putea presta doar 20 la suta din serviciile sociale, dar urma sa incaseze, pentru fiecare asistent, aproape 7.000 de euro lunar. Ceea ce, in opinia CNSC, a”este nejustificabil si vadit nereal”. Atribuirea contractelor a fost, prin urmare, anulata.
ANES a gasit insa o rezolvare rapida pentru problema asistentei sociale a victimelor. A dat toate cele opt contracte celor de la a”Cristian Rosu si Asociatii”, fara licitatie, prin negociere directa.
Cristian Rosu, sociolog de profesie, ne-a declarat ca echipa lui a avut mai mult de 36 membri, cat a prezentat in licitatia initiala: a”Dovedeam ce capacitate am avut la momentul acela. E ca si cum ar veni un constructor la metrou si ar trebui sa spuna ca el are deja angajati toti oamenii care vor lucra la metrou, nestiind ca el va avea vreodata contractul respectiv. Au fost peste 100 de asistenti, iar media a fost intre 50 si 70 de cazuri per asistent.”
Rapoartele finale ale proiectului arata ca societatea a evaluat, monitorizat si consiliat peste 8000 de femei si copii din intreaga tara, adica dublu fata de cat era in caietul de sarcini. Rosu ne-a explicat ca nu au existat activitati prevazute pentru copii si ca s-a completat cate un formular pentru fiecare.
MECANISMUL
Pe langa ajutoarele directe, consiliere si cursuri de calificare, al caror cost total a fost de aproape 8?mil. euro, programul prevedea infiintarea unui mecanism informatizat de interventie, monitorizare si prevenire a violentei domestice si traficului de persoane. Un sistem unitar, nou in peisajul national. A fost numit SIRMES, pe scurt, si a primit un buget de 5,27 mil. euro.
SIRMES?urma sa joace un rol central in proiect, iar ANES a organizat o licitatie ca sa cumpere atat sistemul in sine, cat si echipamente – peste 400 de laptopuri si tablete – pentru viitoarele echipe de interventie.
La prima runda, licitatia a fost anulata, ofertele fiind catalogate a”neconforme si/sau inacceptabile”. O luna mai tarziu, agentia a atribuit totusi contractul de?5,27 mil. de euro,?dar fara licitatie. A castigat o firma care participase si la licitatia initiala,?Bion Advanced Support Team SRL?-?care are vechi relatii de afaceri cu Teamnet International, compania controlata de deputatul?Sebastian Ghita.
Prin negociere directa de data asta.?Banii s-au dus, serviciul nu functioneaza.
Totul trebuia sa devina functional inca din faza de proiect. Receptia componentelor din sistem si a echipamentelor IT a fost facuta chiar in ajunul Craciunului 2015, cu sase zile inainte de inchiderea oficiala proiectului.
CE NU S-A INTÂMPLAT
In practica, victimele ar fi trebuit sa aiba o linie telefonica de urgenta unde sa reclame abuzurile, iar agentia sa detina un sistem informatic care sa centralizeze cazurile si 42 de echipe judetene care sa intervina rapid.?Pentru asta, agentia le-a dotat cu sistem propriu de Intranet, laptopuri, tablete, echipamente pentru video-conferinte, birouri si scaune.
De la momentul receptiei, sistemul trebuia sa mearga brici minimum trei ani. Suntem in decembrie 2016, se incheie primul din cei trei ani, iar?SIRMES?inca nu functioneaza la parametrii din proiect.
Merge doar linia de urgenta, dar degeaba – pentru ca echipele de interventie rapida exista doar pe hartie.?Peste 200 de persoane au fost instruite si platite sa actioneze?rapid in cazurile grave, dar lucreaza in alta parte.
ANES a incheiat si contracte de voluntariat cu cei instruiti, ca sa se asigure ca oamenii raman in aparat. Astfel, agentia urma sa garanteze?dezvoltarea proiectului, inclusiv prin identificarea unor surse noi de finantare: guvernamentale sau externe. Asta ar fi acoperit salariile personalului de interventie. Bani nu s-au mai gasit insa, iar oamenii au plecat care incotro.
Intr-o cerere de finantare din noiembrie anul trecut, ANES anticipa ca?a”Victimele vor avea mai mult curaj sa solicite ajutor, fiind aproximativ 12.000 cazuri in fiecare an”,?dar si ca a”sistemul informatic realizat se va folosi in toate cazurile raportate.”?Practica arata insa alte cifre: doar 1.166 persoane, adica 10 la suta din numarul cazurilor preconizate, au sunat la linia de urgenta in perioada noiembrie 2015 – septembrie 2016.
Adica, in medie, 3-4 persoane au apelat zilnic la linia verde a Agentiei. Este foarte putin in comparatie cu statisticile Politiei, inregistrate la numarul general de urgenta 112. Aici, in 2015, s-au primit cca. 90 de sesizari pe zi, privind abuzuri domestice.
Printre femeile care au sunat la 0800-500-33 se numara Maria, o femeie din Iasi careia ii vom pastra anonimatul: fusese batuta de sotul ei, cu care e casatorita de 10 ani, dar s-a dus totusi la serviciu, la restaurantul unde lucra. Incercand sa o ajute, sefa ei a cautat informatii pe net si asa a descoperit linia de urgenta a ANES, indemnand-o pe Maria?sa sune. Femeia a sunat si, spune ea, a povestit unui operator ce i s-a intamplat; acesta i-a promis consiliere psihologica, juridica sau adapost. Nu a mai primit.
Dupa o luna, povesteste Maria, a sunat-o un operator ANES – nu putea vorbi in acel moment, pentru ca in casa era si sotul ei. Dar a sunat inapoi a doua zi si a spus ca ar avea nevoie de un psiholog; dar pentru ca nu era nimeni disponibil in Iasi, i s-a oferit consiliere cu un psiholog din Bucuresti, pe Skype. Maria?nu l-a sunat niciodata; spune ca are nevoie de cineva cu care sa vorbeasca fata in fata. Nu stie nimic despre echipele de interventie in situatii de urgenta; operatorul cu care a vorbit nu i-a recomandat sa ia legatura cu vreo unul dintre membrii echipei din Iasi.
Am testat si noi sistemul, apeland de trei ori?0800-500-333,?numarul de urgenta al Agentiei pentru Egalitate. Operatorii?n-au cerut date de identificare si nici n-au mentionat existenta echipelor de interventie rapida menite sa sara oricand in ajutorul femeilor batute. Sfatul profesionist primit de la celalalt capat a fost sa plecam de acasa, sa sunam la politie si sa ne deplasam la Institutul de Medicina Legala in caz de agresiune.
Datele colectate de Agentie urmau sa fie livrate si altor institutii implicate in combaterea violentei domestice si traficului de persoane. Reporterii RISE au sunat la partenerii pe care ANES i-a nominalizat in documentele oficiale ale proiectului:?inspectorate judetene de politie, birouri teritoriale ale Institutului National de Medicina Legala si spitale de urgenta.?Am sunat la 6 institutii din tara, dar niciuna nu a primit date de la agentie.
Dragos Jaliu, expert in fonduri europene, spune ca toate echipamentele achizitionate in cadrul proiectului ar trebui sa fie utilizate, pana in 2018, in scopul in care au fost cumparate:?a”Atata vreme cat un proiect a finantat dezvoltarea unui sistem integrat de prevenire si combatere a violentei domestice si traficului de persoane, format din 42 de echipe de interventie, beneficiarul trebuie sa se asigure ca sistemul este functional si raspunde nevoilor persoanelor care se confrunta cu situatii de violenta domestica”.
Adrian Chesnoiu,?fostul manager al proiectului, admite ca sistemul n-a fost conectat la nicio institutie a statului:??a”Cei de la STS (n.r. Serviciul de Telecomunicatii Speciale) ne-au spus foarte clar: daca vreti sa va interconectati cu noi, va trebui sa gasim o formula prin care sistemul sa ?fie securizat. Dar, va dati seama ca eu ca manager de proiect, nu puteam sa-mi asum o asemenea chestie intr-un an de zile si-atunci am zis ca facem ce putem si dezvoltam ulterior”.
Adrian Chesnoiu?a facut parte din echipa?Lianei Cazacu,?fina lui Victor Ponta, si a plecat odata cu ea din institutie.
CONEXIUNEA GHITĂ
Bion, firma care a incasat cele 5,27 mil. euro pentru sistemul informatic,?a mai vandut statului, sub guvernarea Ponta, solutii si echipamente IT de peste 20 de milioane de euro.
Bion?a fost?infiintata in 2011 de Valentin Neacsu si alti doi romani. Neacsu este un apropiat al deputatului Sebastian Ghita – anchetat si judecat acum in mai multe dosare pentru?spalare de bani, dare de mita, trafic de influenta si santaj.
Cei doi, Neacsu si Ghita, se cunosc de mult timp. In 2004, Neacsu a fost cenzor supleant al celebrei companii?Teamnet International,?infiintata, cu trei ani mai devreme, de viitorul mogul ploiestean si hranita la acea vreme exclusiv din contracte publice parafate cu administratia PSD din Prahova.
RISE Project a studiat transferurile de bani facute in trecut intre firmele lui Neacsu si compania lui Ghita. In 2013, de exemplu, Neacsu a facut catre firma lui Ghita,?Teamnet, plati de aproape 10 mil. lei, dar a si incasat peste 4,6 mil. prin firmele sale?(Bion, cea care a primit fara licitatie contractul din programul ANES de violenta domestica, respectiv?Neni Group, o firma de consultanta).
Platile incrucisate din 2013 au fost facute in transe aproximativ egale, in ritmul unor contracte comerciale incheiate intre aceste firme care se capitalizau reciproc. Altfel spus, castigator oficial al contractelor cu statul era?Bion,?insa o buna parte din bani ajungea, prin aceasta schema, la firma controlata de Ghita.
Raspunsurile lui Valentin Neacsu
In 2015, Neacsu a fost inclus de procurorii DNA pe lista celor 24 de interpusi ai deputatului Sebastian Ghita. Adica, printre cei suspectati ca au servit demnitarului drept paravane in mai multe operatiuni de spalare de bani publici.
Initial, Valentin Neacsu nu a vrut sa comenteze. Apoi ne-a transmis prin mesaje SMS:?a”Nu am vorbit niciodata cu Ghita. (a??) In Romania procurorii nu au nevoie de adevar. (a??) Nu a fost incalcata legea niciodata pe nicio firma (a??)”.
In decembrie 2013, Neacsu a ramas minoritar in?Bion, cedand o buna parte din participatii catre asociatul sau Serban Stancu, un pitestean care a lucrat in trecut pentru IBM.
Stancu, si el fondator al SRL-ului, a comentat pentru RISE: a”(a??) Relatiile intre mine si Valentin Neacsu s-au racit de multa vreme. Am avut, din punct de vedere al afacerii, o viziune diferita si el a hotarat sa se retraga in totalitate. Faptul ca a ramas cu unu la suta, a fost o chestie simbolica la care a tinut neaparat, nu stiu de ce”.
Serban Stancu nu neaga relatiile comerciale cu firmele din platforma Ghita, dar spune ca deputatul nu-i implicat in afacerea lui.Actionariatul firmei Bion Advanced Support Team SRL si conexiunile cu grupul de firme controlat de Sebastian Ghita.
ACADEMIA DE INFORMATII
Serviciul Roman de Informatii (SRI), prin doua institutii auxiliare, a fost implicat direct in proiect. La Academia de Informatii si la regia comerciala a serviciului (RASIROM) au ajuns aproape 2,5 milioane de euro. Cu acesti bani, o mie de angajati din institutiile statului au devenit a”experti in egalitate de sanse”. Agentia de Egalitate a cerut din start a”o universitate publica in domeniul militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala”.
Niculae Iancu, rectorul ANIMV, spune ca proiectul a fost o buna oportunitate pentru dezvoltarea institutiei de invatamant,?iar violenta domestica si traficul de persoane?tin de a”securitatea umana”.
Cei 2,5 milioane de euro au plecat in trei directii: salarii pentru instructorii?SRI, un alt sistem informatic de e-learning si analiza de date pentru a pregati a”expertii in egalitate de sanse” si renovarea unei cladiri a academiei in care s-au tinut aceste cursuri.
INSTRUCTORII?DE LA SRI
Direct, au fost implicati 20 de angajati ai Academiei, iar platile catre ei au cumulat putin peste …
