„Tinutul Secuiesc nu are colonii, desi ar putea aveaa?? Cel putin asa crede o anumita parte a scriitorimii secuiesti.” De aici a pornit totul, aceasta a fost ideea care a nascut, acum cinci ani, temerara initiativa a scriitorului si jurnalistului ciucan Attila Gyorgy: Proiectul Madagascar.
Odata lansat, provocatorul proiect si-a gasit instantaneu si primul sustinator: poetul si prozatorul János Dénes Orbán. Cercul adeptilor s-a largit insa simtitor prin adeziunea poetului si vedetei incontestabile a stand-up comedy-ului literar din Canaanul apelor minerale, Sándor Muszka, si a cofratelui Attila Sántha, ex-presedinte al Ligii Scriitorilor Maghiar din Transilvania. Precum si a celorlalti.
De fapt, asa cum sublinia insasi Attila Gyorgy, este vorba doar de o aventura strict literara: dupa o „lenta si foarte lunga” pregatire tipic secuiasca, la aproape exact patru ani de la lansarea ideii, János Dénes Orbán a publicat o Proclamatie, pe care o puteti citi ceva mai jos. Daca ar fi fost contemporanul lui Tristan Tzara, textul programatic al lui Orbán s-ar fi intitulat fara indoiala: „Jos harta, s-a prostituat!”. In lipsa, insa, de Belle Epoque, proclamatia brasoveanului are un titlu mai intelegator: „Haideti in Madagascar. Proiectul Madagascar redivivus.”
Entuziasmul si gandirea pozitiva induse de Proclamatie au conturat, tot aproape instantaneu, harta Noului Tinut Secuiesc (foto). Autor: Ministrul Paginarii si Adevarului Tipografic, Attila Kopacz. Creatia grafica tine cu religiozitate cont de jocurile piramidale ale lui Maslow, adaptate, bineinteles, universului psihologic secuiesc:
„Ciucanii au nevoie de munti si de brazi (care nu este) ca de apa. Dar si de vecini irascibili si de birturi la discretie. Celor din zona Gheorgheniului le-ar prinde bine niste ursi, niste culmi inzapezite si, de ce nu, chiar si niste armeni. Celor din Odorhei le lipsesc luncile, veo doi-trei preoti unitarieni si macar un cimitir urias, caci, dupa cum tot localnicul stie, la Odorhei pana si in cimitire e mai bine ca in Ciuc. Muresenilor le-ar trebui macar o nenorocita de straduta unde sa isi poata ridica barosanul sediul mai marii UDMR. In schimb, cei din Covasna, atata vreme cat isi pot manifesta liber nesupunerea si pot turna in voie tunuri, se simt peste tot acasa.”
S-a constituit si primul guvern al Noului Tinut Secuiesc, componenta sa urmand a fi prezentata marti, 21 aprilie 2015, ora 19.00, la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucuresti (str. Gina Patrichi nr. 8), anunta un comunicat al institutiei. La eveniment nu vor lipsi trei dintre Parintii Fondatori:
Attila Sántha, presedinte
Sándor Muszka, presedintele Filarmonicii si a Uniunii Lautarilor
si, via skype,
János Dénes Orbán, principe-poet
Nota: Attila GYÖRGY, argintul viu, alfa si omega al proiectului, nu va fi prezent fiind in strainatate, in drum deja, se pare, spre noua sa patrie.
Reporter, tovaras de dialog si totodata un posibil viitor guru al presei insulare va fi Mihály Lakatos, directorul filialei din Sfantu Gheorghe al Institutului Balassi. Ca antreu al serii literare va fi vernisata o expozitie de fotografii realizate de Zoltán Márton taman in Madagascar, o motivatie in plus pentru a stinge setea colonizatoare a tinutului insular. Cireasa de pe tort, invitatul-surpriza al serii va fi domnul Serge RAMEAU, nimeni altul decat consulul onorific al Republicii Madagascar la Bucuresti, care a acceptat provocarea.
Pana aici comunicatul Institutului Balassi de la Bucuresti, gazda istoricului eveniment. Mai jos, cum am precizat mai sus, nu mai putin memorabila Proclamatie a principelui-poet:
PROCLAMATIE
Compatrioti secui!
N-a depins de noi.
Noi am facut tot ce-a fost omenesc posibil.
Aparam de secole, cu onoare, hotarele. E drept, si cu folos, caci nimeni nu ne-a cotropit. Cel putin pana ce n-am ramas singuri si Divizia Secuiasca n-a fost faramitata. Dar nici asta n-a depins de noi.
I-am lasat pe altii sa faca politica. Mai bine nu-i lasam. Secole la rand au facut bancuri proaste, au vandut tara iar pe noi nici macar nu ne-au intrebat, caci altfel ar fi stat azi lucrurile. Degeaba, am fost o natie de soldati, buni de „Hopa Mitica”, fara sa ni se ceara vreodata parerea, desi, pana si un pusti din ultimul cotlon ar fi condus mai bine tara decat mutalaii astia.
Am tot asteptat, am tot rabdat, pana ce era sa inghetam, pentru ca noua ne-a revenit regiunea cea mai friguroasa. Si am muncit pe branci, din zori pana-n seara, pentru ca in astfel de locuri cresc doar flori de ghiata. Si, de la an la an, ne-am tot imputinat.
Ajunge, ne-am saturat!
Degeaba stam …
