de Sorina Ionasc Publicat la: 13.06.2014 09:00 Ultima actualizare: 13.06.2014 10:28
Cine este proprietar de teren forestier ar putea sa-si defriseze legal intreaga suprafata de padure pentru a-si construi pensiuni, spatii de agrement, baruri, piscine si spa-uri, totul in scop turistic. Potrivit unor amendamente depuse de 38 de deputati pesedisti la Codul Silvic, padurile vor putea fi incluse in intravilan in aceste conditii si vor putea fi scoase integral din fondul forestier pentru a construi unitati turistice. Semnificativ este faptul ca ZECE DINTRE EI SUNT PROPRIETARI DE PĂDURI. Desi au dat cu subsemnatul pentru sustinerea initiativei legislative, acum deputatii bat in retragere. „Eu nu cred ca e vreunul nebun care sa vrea sa taie toata padurea, noi nu facem legi pentru nebuni”, a spus chiar initiatorul legii, Catalin Radulescu. „Am avut obiectii la acest amendament de la inceput, dar va fi modificat in comisie”, a precizat si Ninel Peia. „Va propun sa citesc si eu textul, sa ma uit cu atentie pe amendamente si poate purtam o discutie in cunostinta de cauza”, recunoaste Anghel Stanciu, spunand ca nici nu a citit proiectul de lege, ci doar expunerea de motive. Pe de alta parte, initiativa pesedistilor nu este sustinuta de Ministerul Apelor, Padurilor si Pisciculturii, Doina Pana spunand ca regimul silvic va ramane la fel de strict si ca nu va permite imobiliare in paduri, indiferent de partidul care propune asa ceva. In replica, Radulescu o trimite pe Doina Pana in Sahara.
In frunte cu pesedistul Catalin Radulescu, 38 de deputati vor sa dea liber la defrisari pentru proprietarii de paduri in scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement, in scop turistic. Astfel, 37 de pesedisti si un conservator si-au pus semnatura pe o serie de amendamente aduse la Codul Silvic, astfel incat nu doar ca padurile vor putea fi incluse in intravilan, ci vor putea fi scoase din fondul forestier national pana la 100% din suprafata.
„Este interzisa includerea padurilor in intravilan, cu exceptia padurilor proprietate privata ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, terenuri de recreere sau de agrement”, se arata in noua forma a articolului 7, alineatul 4.
In expunerea de motive a proiectului de lege, initiatorul sustine ca masura vine pentru incurajarea investitiilor in turismul montan.
„Vrem ca tara asta sa devina o tara de interes turistic, ca nu suntem nici tara industriala, ca s-a dus dracu industria la noi. Daca nu suntem nici agrara, nici turistica, vai de capul nostru. Sa facem si noi ca francezii, nemtii, belgienii, care au construit, nu au pus limita de scoatere din circuitul silvic, cum e acum la noi. Poate vreau sa fac un resort, ma duc cu familia si nu vreau sa stau o noapte acolo, vreau sa stau o saptamana ca sa cheltuiesc bani acolo”, a declarat, pentru gandul, Catalin Radulescu.
„Avand in vedere ca si acum se permite defrisarea, cred ca a da voie sa se construiasca unitati de cazare turistica in anumite zone va fi benefic pentru zonele respective”, a precizat si Ninel Peia, contactat de gandul.
Mai mult, desi in forma actuala a Codului silvic, este permisa scoaterea definitiva din fondul forestier, cu conditia compensarii acestora, pentru astfel de constructii, a unor suprafete de maximum 5% din suprafata terenului, dar nu mai mare de 200 de metri patrati, aceiasi deputati au semnat pentru o permisivitate mai larga: 100% din suprafata.
„Suprafata care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, poate fi de 100% din suprafata proprietatii forestiere”, se arata in amendamentul depus.
Desi modificarea este trecuta negru pe alb, nici macar initiatorul nu o recunoaste. ” Eu nu am scris asa, 100% din suprafata construita, nu suprafata forestiera. E o prostie daca scrie asa. 200 metri patrati e foarte putin. Nu poti sa pui limita de suprafata, dar poti sa treci acolo niste chestiuni ca sa nu se poata taia decat ceea ce este necesar pentru constructiile de turism, nu pentru altceva”, s-a sucit Radulescu.
Intrebat daca nu este periculos ca o astfel de modificare sa intre in vigoare, existand posibilitatea ca suprafete mari de padure sa fie defrisate, pesedistul respinge astfel de variante.
„Eu nu cred ca e vreunul nebun care sa vrea sa taie toata padurea. Imi spuneti ca e un nebun care n-o sa vrea sa mai aiba si padure langa? Haideti sa fim seriosi, nu e posibil asa ceva. Frumusetea muntelui este sa ai munte cu padure. Dar o sa punem si norme de aplicare si sa spunem ca daca tu esti nebun si faci asa, intri in puscarie, frate, sunt chestiuni penale. Noi nu facem legi pentru nebuni”, a aruncat-o Radulescu.
Referitor la aceasta modificare, deputatul Ninel Peia, co-initiator al initiativei, spune ca a avut obiectii „inca de la inceput” si ca suprafata care poate fi defrisata trebuie limitata intr-un fel.
„Cand permiti ceva, trebuie sa pui si conditii. Este nevoie de o dezbatere publica pe legea Codului Silvic. Trebuie sa gasim un echilibru intre dezvoltare economica si protectia mediului, trebuie vazute si avantajele si dezavantajele”, a mai spus Peia.
A semnat, dar nu a citit. Stanciu: „Va propun sa citesc si eu amendamentele”
Desi a semnat si el initiativa legislativa, deputatul PSD Anghel Stanciu marturiseste ca nu a citit-o. „Nu am vazut amendamentele finale, am citit doar expunerea de motive. Eu doar sustin acest amendament in ideea pe care mi-a spus-o colegul meu, ca el contribuie la protejarea fondului silvic, care a fost lasat dupa 1990 prada diferitor indivizi si societati, asta e ideea principala. Materializarea a facut-o el cu amendamentele respective”, s-a scuzat el.
Dupa ce i-am citit amendamentele vizate, Stanciu vine cu o propunere putin intarziata. „Este interesant, va propun sa citesc si eu textul, sa ma uit cu atentie pe amendamente si poate purtam o discutie in cunostinta de cauza saptamana viitoare”.
Intrebat de gandul daca totusi ideea de a lasa liber la defrisari in cazul padurilor private, fara limita de suprafata, in scopuri turistice, este una benefica, pesedistul parca nu ar mai sustine proiectul de lege.
„Ideea de a permite consturirea de pensiuni si alte obiective turistice mie nu mi s-a parut in afara intentiei de a pune in valoare zona respectiva. Celalalt cod mi s-a parut prea strict, nu se putea construi nimic. Dar si ce-mi spuneti dumneavoastra acum, cu pana la 100%, mi se pare ca se duce in cealalta parte”, a adaugat el.
Weber: „Daca ma intrebati strict, e periculos”
Usor confuz este si un alt semnatar al proiectului de lege, Mihai Weber. Aflat la primul mandat in Parlament, deputatul si-a invatat lectia: chiar daca depui un amendament, bun sau prost, e cale lunga pana sa fie adoptat. Asa ca o recunoaste si el: „Mai e cale lunga pana sa treaca legea. Inseamna ca o sa fie praful pe ea”, spune el, razand.
In incercarea de a evita un raspuns clar, daca sustine scoaterea din fondul forestier a suprafetei integrale in cazul padurilor private, Mihai Weber incearca sa ne explice ca sunt importante argumentele si scopul acestei operatiuni.
„Se poate despaduri pana la 100% din suprafata unui teren, dar in anumite conditii, spune foarte clar acolo, nu asa pur si simplu, numai asa. Nu poti sa ceri pur si simplu sa defrisezi o padure fara sa ai un scop”, bajbaie el o explicatie.
Lasand la o parte amendamentele insa, parca n-ar fi buna scoaterea din fondul forestier a intregii paduri.
„Daca ma intrebati strict, lasand la o parte amendamentele, da, e periculos. Intr-adevar, e o mare problema cu defrisarile, e o chestiune nationala, trebuie stopate, nu trebuie incurajate. Dar cazuri speciale, pe suprafete mici, cu o fundamentare in spate, sigur ca ar trebui. Uneori chiar trebuie sa lasi daca vrei sa motivezi o investitie, trebuie totusi stimulat”, a adaugat Weber.
Una peste alta, proiectul depus de ei nu prea are sustinere. A …
