In incercarea sistematica si tot mai agresiva de a ingreuna, daca nu chiar bloca, lupta anticoruptie si de a slabi increderea populatiei in sistemul de justitie, tocmai cand pe agenda procurorilor si judecatorilor se „inghesuiea” nume din ce in ce mai grele, PSD si partenerii sai de guvernare si-au gasit aliati si in randul magistratilor.
Mai multi senatori, in frunte cu presedintele Camerei Superioare, au avut, miercuri, o intalnire cu reprezentantii Asociatiei Magistratilor din Romania, Asociatiei Procurorilor din Romania si ai Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania. Prilej tocmai bun pentru ca Tariceanu sa deplanga soarta premierului Ponta si sa vorbeasca, iar, despre implicarea serviciilor secrete in activitatea autoritatilor judiciare.
„Pe baza unor suspiciuni rezonabile, un procuror de caz atribuie prim-ministrului calitatea de suspect, ceea ce declanseaza o reactie publica. (…) O astfel de calitate de suspect, cuplata cu oprobiu public, cu critici care mai de care, poate sa se concretizeze fie prin demiterea premierului, fie prin demisia acestuia. O astfel de situatie poate sa declanseze o criza politicaa”, a declarat presedintele Senatului. Tot acesta a concluzionat: democratia „pare sa fie infranta cateodata numai pe baza unor suspiciuni rezonabile, care sa nu se confirmea”, iar pentru evitarea crizelor politice ar trebui introdus „un sistem suplimentar de filtrea”. Substratul declaratiilor lui Tariceanu este limpede daca ne uitam la puzderia de proiecte legislative prin care actuala putere vrea sa ajusteze Codurile Penale, inclusiv in sensul ingreunarii dispunerii masurilor preventive (sa se faca pe baza de „indicii temeinicea”, nu de „suspiciuni rezonabile).
Cat despre serviciile secrete, seful Senatului a reluat teoria celor trei paliere pe care s-ar realiza implicarea acestora: posibili ofiteri acoperiti in interiorul autoritatii judecatoresti, participarea directa a SRI la anchetele Parchetului General si ale DNA, respectiv detasarea unui numar mare de ofiteri ai SRI la DNA si ANAF.
In pledoaria sa, Tariceanu a gasit sustinere din partea Gabrielei Baltag, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), care a invocat bugetele generoase alocate serviciilor. „Daca (justitia – n.r.) ar fi primit o parte din bugetele pe care le-au primit serviciile, probabil ca astazi?am fi putut sa vorbim de alte conditiia”, a spus Baltag.
In cele din urma, la incheierea intrevederii cu reprezentantii magistratilor, Tariceanu a anuntat ca va organiza un grup de lucru in Parlament care sa preia propunerile reprezentantilor magistratilor, inclusiv in ceea ce priveste „problemele legate de ceea ce ar parea sa fie mai delicata”.
Cine si in numele cui vorbeste
Sefa AMR, Gabriela Baltag, s-a mai plans, miercuri, de modul in care sunt numiti si promovati procurorii DNA si DIICOT (care nu ar da examene „foarte serioasea”, precum dau judecatorii), dar si de salariile mai mari de care ar beneficia anchetatorii. „Salarizarea este cu inca jumatate din salariul judecatorului. Are mai mult procurorul. Deci urmarirea penala este superioara judecatii, (…) e un lucru pe care trebuie sa-l sistama”, a sustinut Baltag.
Aceasta a fost insotita la intalnirea cu Tariceanu de catre Viorica Costiniu, presedintele de onoare al AMR, dar si de judecatoarea Andreea Ciuca. De mentionat ca Asociatia reprezinta circa 100 de magistrati din numarul total de aproximativ 8.000 si ca aceleasi personaje care au cerut miercuri sprijinul lui Tariceanu si al Senatului au lipsit la sedinta de luni a Consiliului Superior al Magistraturii in care s-a discutat tocmai reclamatia lor (potrivit careia SRI i-ar urmari pe magistrati, iar acestia s-ar simti amenintati). Reamintim ca, luni, la CSM (singura institutie abilitata, intr-un stat de drept, sa gestioneze justitia si sa-i apere independenta) s-a dezbatut raportul Inspectiei Judiciare pe tema „pericoluluia” SRI, iar 18 din cei 19 membri ai Consiliului nu au gasit ori denuntat abuzuri?ale serviciului de informatii.?Singurul care a cerut „condamnareaa” SRI a fost judecatorul Norel Popescu, interceptat de SRI la solicitarea DNA,?cu mandat de la judecator, in dosarul baronului PSD de Mehedinti, Adrian Duicu (dosar in care se vorbea si de trafic de influenta in cabinetul premierului Ponta).?
Se pune, atunci, intrebarea legitima: de ce reprezentantii magistratilor nu s-au dus la CSM sa-si apere cauza, dar au preferat sa mearga la politicieni, adica la presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu??Sa aiba, oare, vreo legatura cu „respectula” pe care acesta l-a dovedit, pe cand era premier, fata de sistemul de justitie (vezi episodul „biletelul roza”, prin care ii cerea lui Traian Basescu sa vorbeasca la Parchet despre dosarul lui Dinu Patriciu)? Sau cu perseverenta …
