Mecanismul actual de finantare a cultelor religioase sufera de multiple neajunsuri, iar Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) a subliniat in repetate rinduri problemele ridicate de acesta:
Afecteaza caracterul laic al Statului
Afecteaza independenta cultelor religioase
Permite manipularea electorala
Este netransparent
Greveaza bugetul de stat
Cultele primesc bani de la Stat intr-o gama foarte variata de forme, greu de urmarit și de centralizat:
Fonduri pentru plata:
? preotilor din parohii (257,4 milioane de lei in 2011)
? personalului neclerical (cca. 150 milioane de lei in 2011)
? personalului neclerical din institutiile de invatamint teologic
? preotilor din spitale, armata, penitenciare
? profesorilor de religie (cca. 100 milioane de lei noi in anul scolar 2005 ? 2006)
Finantari pentru constructia de noi biserici si renovarea celor vechi (28,3 milioane de lei in 2011)
Finantari „punctuale”: de ex. numai in prima jumatate a acestui an pentru constructia catedralei s-au alocat 10 milioane de lei de la Guvern, 10 milioane de la Primaria Capitalei si 5 milioane de la Primaria sect. 3
Transferarea gratuita in proprietatea BOR a nenumarate terenuri si cladiri. De ex., la inceputul anului Guvernul a „donat” Patriarhiei citeva zeci de cladiri si peste 30 de hectare de teren, aflate pina atunci in proprietatea Statului. Printre aceste cladiri se numara fostul sediu al Parlamentului Romaniei, un bloc din centrul Bucurestiului, mai multe hoteluri si restaurante
Variate finantari oferite de administratia locala si de intreprinderile de stat
„Situatia este foarte serioasa. Cultele religioase dreneaza bugetul de stat de sute de milioane de euro anual, partea leului fiind luata de BOR. Estimam ca la nivelul acestui an cel putin 200 de milioane de euro au luat calea diferitelor Biserici; repet, este o suma minima. Unele bunuri de patrimoniu sint extrem de greu de evaluat; cum poti sa evaluezi fosta cladire a Parlamentului Romaniei, pe care Guvernul a transferat-o gratuit Patriarhiei?
ASUR propune schimbarea mecanismului actual de finantare si inlocuirea subventionarii cultelor de la buget printr-o contributie bisericeasca optionala, colectata dupa sistemul din Germania. In acest fel vom degreva bugetul de stat pe de o parte, iar, pe de alta, cultele vor deveni mult mai responsabile in fața propriilor aderenti.” a declarat Toma Patrascu, vicepresedinte ASUR.
Din punct de vedere legislativ si demografic, situatia religioasa din Romania este similara celei din Germania:
Nu exista o Biserica de Stat
„In Romania nu exista religie de stat” (Legea Cultelor; L 489/2006, art. 9)
Cultele au statut de utilitate publica
Legea Cultelor; L 489/2006, art. 8
Exista o relativa omogenitate religioasa
86% din populatie se declara de religie Ortodoxa
Sistemul german de finantare a cultelor presupune existenta unei contributii bisericesti, colectata de stat in numele diferitelor Biserici și virata ulterior acestora. Contributia este platita doar de cei care se declara drept membri ai unui cult religios și este optionala in sensul in care orice cetatean poate sa renunte la achitarea ei in momentul in care se decide sa paraseasca acel cult. Mai mult, colectarea ei de catre Stat se face pe baze comerciale, Bisericile care apeleaza la acest sistem platind un comision (cca. 3,5%) din totalul sumelor incasate; in acest fel, bugetul Germaniei suplimentindu-se cu citeva sute de milioane de euro anual.
Avantajele adoptarii unui mecanism similar in Romania sint evidente:
Garanteaza neutralitatea religioasa a Statului
Asigura independenta cultelor religioase
Asigura o finantare predictibila a acestora
Incurajeaza cultele sa fie mai responsabile in relatia cu enoriasii
Elimina posibilitatea folosirii cultelor ca agenti electorali
Este transparent
Sursa de venit suplimentar la bugetul de stat
Ex.: in Germania, Statul incaseaza un comision de cca. 3,5% din suma colectata
Permite cultelor realizarea unor economii importante
Ex.: in Germania, se estimeaza ca Bisericile ar trebui sa suporte un cost de 20-25% din suma colectata in cazul in care si-ar dezvolta o infrastructura proprie
„Modernizarea a insemnat separarea statului de biserica. […] Politicienii fac cadouri monumentale; nu uitati ca cele mai bune afaceri dubioase le faci cu biserica, deoarece exista un fel de pudoare a presei și a politicienilor de a critica biserica.” a afirmat sociologul Alfred Bulai, conferentiar universitar in cadrul Facultatii de Ştiinte Politice, SNSPA. Declaratia a fost facuta cu ocazia conferintei de presa pe tema Legii Contribuției Bisericesti, organizata de ASUR.
Introducerea in Romania a unui astfel de mecanism este posibila in limitele actualului cadru legislativ:
Legislatia prevede auto-finantarea cultelor:
„Cheltuielile pentru intretinerea cultelor si desfasurarea activitatilor lor se vor acoperi, in primul rand [s.n.], din veniturile proprii ale cultelor [?]” (Legea Cultelor; L 489/2006, art. 10, al. 1)
Legislatia prevede posibilitatea auto-finantarii prin contributiile credinciosilor:
„Cultele pot stabili contributii din partea credinciosilor lor pentru sustinerea activitatilor pe care le desfasoara.” (Legea Cultelor; L 489/2006, art. 10, al. 2)
Exista deja un mecanism similar ? prevederea 2% din Codul Fiscal
In viziunea ASUR, pentru a adapta actualul cadru legal, trebuie intervenit asupra urmatoarelor acte normative:
Codul Fiscal:
? Introducerea unor prevederi privind colectarea de catre ANAF a Contributiei Bisericesti
Legea Finantelor Publice:
? Stoparea finantarii cultelor din fonduri publice odata cu introducerea Contributiei Bisericesti
? Stoparea cheltuielilor efectuate de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii cu organizarea si desfasurarea orelor de religie, a concursurilor si Olimpiadelor la aceasta materie, a concursurilor de titularizare a profesorilor de religie etc.
? Se accepta unele finantari cu caracter exceptional pentru bisericile romanesti din Republica Moldova si diaspora, Muntele Athos si Ierusalim. Fondul respectiv va fi administrat fie de Ministerul Culturii, fie de Ministerul de Externe si va fi limitat la un anumit procent din bugetul total al ministerului respectiv.
Legea Finantelor Publice Locale:
? Finantarea pentru obiective religioase de interes local trebuie aprobata prin consultarea populatiei din respectiva unitate teritoriala
Legea salarizarii unitare (L. 330/2009):
? Stoparea salarizarii din fonduri publice a personalului clerical si neclerical odata cu introducerea Contributiei Bisericesti
? Stoparea salarizarii din fonduri publice a profesorilor de religie odata cu introducerea Contributiei Bisericesti
Evident, sintem constienti ca un astfel de demers nu se poate realiza de pe o zi pe alta, de aceea dorim sa initiem o dezbatere cit mai larga, la nivelul intregii societati. ASUR este deschisa la cooperare si propune un dialog onest cu toate partile implicate: clasa politica, cultele religioase, societatea civila.
Sa nu uitam: In Romania sint 18.300 de biserici; doar 4.700 de scoli generale stau la dispozitia copiilor!
Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) a fost fondata in 2010, cu scopul de a promova valorile umanismului secular, cunoasterea stiintifica si gandirea critica.
In 2010, am contribuit la marcarea in Romania a unor evenimente importante, precum Darwin Day (www.darwinday.ro), Ziua Internationala a Astronomiei (www.ziua-astronomiei.ro), Space Week (www.prinunivers.ro) sau Ziua Mondiala a Umanismului.
De asemenea, am lansat campania „In plata Domnului” (in.plata-domnului.ro), prin care cerem taxarea cultelor si restrictionarea finantarii lor de la bugetul de stat.
In 2011, am participat la miscarea internationala 10:23 (www.1023.ro) si am lansat campania de informare „Stop indoctrinarii religioase in scoli!”.
Pentru a marca Darwin Day 2011 am organizat o conferinta in parteneriat cu Institutul Francez, pe tema „Istoria indelungata a biodiversitatii” si am lansat portalul educational www.evolutionism101.ro.
