Asociatia Pro Consumatori a achizitionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 17 tipuri de ketchup, 34 tipuri de mustar si 17 tipuri de maioneza, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestor produse si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.
Cercetarea privind calitatea ketchup-ului, maionezei si mustarului face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: „Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastraa”. Prin aceasta campanie, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor. Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea ketchup-ului
Ketchup-ul este?un sos dulce sau picant preparat din suc de rosii, cateodata legume (ceapa, telina, ardei capia), otet ?si mirodenii (boia iute sau dulce, piper, busuioc, usturoi, frunze de dafin etc.).
In afara de rosii/pasta de tomate/pulpa de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate, in acest tip de produs s-au mai identificat: apa, zahar, otet din vin, sare iodata, sare de mare, sare, amidon modificat din porumb, acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, guma de xantan, guma de guar, arome, aroma tomate, ceapa, usturoi, frunze de dafin, cuisoare, chimen, ienibahar, piper, telina, extract de ardei iute, boia de ardei iute, lactoza, sirop de glucoza-fructoza.?
Dintre produsele analizate, numai ?12% respecta reteta tradi-tionala a ketchup-ului. In ceea ce priveste forma in care se regasesc tomatele in acest tip de produs, precizam urmatoarele:
?La 47% dintre produsele analizate s-a folosit pasta de tomate in proportii ce variaza intre 12% si 66% din cantitatea produsului analizat.
?La 23% dintre produsele analizate s-a folosit piure de rosii in proportii ce variaza intre 46% si 74% din cantitatea produsului analizat.
?La 12% s-a folosit concentrat de tomate in proportii ce variaza intre 19% si 24%.
?La 12% s-au folosit rosii, specificandu-se cantitatea de rosii utilizata pentru obtinerea a 100 grame produs, adica intre 148 grame rosii si 150 grame rosii.
?La 6% s-a folosit pulpa de tomate in proportie de 66%.
?Cantitatea de zahar per unitatea de vanzare variaza intre 12 lingurite si 26 lingurite.
?La 76% s-a folosit apa la realizarea retetei, iar la 47% dintre acestea, apa constituie primul ingredient.
?La 76% s-a folosit amidon.
?La 71% s-a folosit zahar.
?La 65% s-au folosit conservanti, iar la 53% dintre acestea s-au folosit cate 2 conservanti.
?La 35% s-a folosit acid citric.
?La 35% s-a folosit aroma de tomate.
?La 24% s-au folosit indulcitori artificiali, respectiv sucraloza la 12% dintre produsele analizate si acesulfam de potasiu la 12% dintre produsele analizate.
?La 24% nu exista declaratie nutritionala.
?La 18% dintre produsele analizate s-au folosit guma de guar si guma de xantan pe post de stabilizatori.
Sarea folosita la realizarea retetelor din produsele analizate se regaseste sub forma de sare de mare la 6% dintre produse, sub forma de sare iodata la 35% dintre produse si sub forma de sare la 59% dintre produse.
Cantitatea de sare per unitatea de vanzare variaza intre 7,65 grame si 17,5 grame, adica intre o lingurita si jumatate si 3 lingurite si jumatate.
Obligativitatea folosirii sarii iodate atat pentru consumul uman, cat si in industria alimentara a fost decisa in anul 2002 printr-o Hotarare de Guvern. In prezent, multi producatori din industria alimentara folosesc sarea iodata si in alte ramuri ale industriei, cu toate ca acest lucru nu mai este obligatoriu decat pentru industria painii si a produselor de panificatie, fapt ce poate genera probleme de sanatate consumatorilor.
Consumul de sare iodata are efecte negative asupra organismului uman.
Romanii consuma zilnic de 2-3 ori mai multa sare a”iodataa” decat cantitatea recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), care este de 5 grame de sare. Valoarea energetica medie la produsele analizate variaza intre 32 kcal si 114 kcal.
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea maionezei
Maioneza traditionala este un condiment obtinut din ulei ve-getal,? galbenus de ou si otet sau zeama de lamaie. In afara de ulei de rapita/floarea-soarelui,? galbenus de ou si otet, in maioneza industriala s-au mai identificat urmatoarele ingrediente: apa, zahar, amestec de condimente (neprecizate ca tip), sare, acid ci-tric (acidifiant), acid lactic (corector de aciditate),? EDTA (antioxidant), amidon modificat, guma de guar, guma de xantan, guma din seminte de caruba, faina de roscove,? benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, butilhidroxitoluen, butilhidroxianisol, acesulfam de potasiu,? arome, caroteni (coloranti), luteina (colorant) extract colorant din morcovi, aroma de mustar, beta-caroten (colorant), lapte praf degresat, mustar, arome naturale (neprecizate ca tip), usturoi granulat, suc de lamaie (0,1%),? sirop de glucoza-fructoza, praf de ou integral (0,1%) si proteina din lapte.
Dintre cele 17 produse analizate, niciunul nu respecta reteta traditionala a maionezei.
In privinta ingredientelor folo-site la realizarea maionezei industriale s-au constatat urmatoarele:
?La 65% dintre produsele analizate s-a folosit EDTA-ul.
?La 65% s-a folosit guma xantan.
?La 65% s-a folosit amidon.
?La 65% s-a folosit galbenus de ou, in proportii cuprinse intre 0,6% si 10%.
?La 59% s-au folosit doua tipuri de conservanti: benzoatul de potasiu si sorbatul de potasiu; cele doua tipuri de conservanti s-au folosit impreuna la 29,5% dintre produsele analizate, in timp ce sorbatul de potasiu s-a folosit singur la 29,5% dintre produsele analizate.
?La 59% s-a folosit acid citric.
?La 53% s-a folosit ulei de floarea-soarelui, in proportii cuprinse intre 25% si 62%.
?La 53% s-a folosit guma de guar.
?La 53% s-a folosit apa in cantitati neprecizate de catre producator.
?La 47% s-a folosit ulei de rapita, in proportii cuprinse intre 50% si 79%.
?La 35% s-a folosit apa ca principal ingredient.
?La 35% s-a folosit aroma de mustar.
?La 35% s-a folosit sare iodata.
?La 18% s-au folosit condimente neprecizate ca tip.
?La 12% s-a folosit butilhidroxitoluen si butilhidroxianisol.
?La produsele analizate s-au folosit urmatoarele substante, in proportii egale, respectiv de 6%: BHA (antioxidant), zaharinat de sodiu, acid tartric, acid lactic si acesulfam de potasiu.
?Cantitatea de zahar din maionezele analizate variaza intre 0,3 si 5,1 grame per 100 grame produs, cantitatea de acizi grasi saturati variaza intre 2,49 si 10 grame per 100 grame produs, in timp ce cantitatea de sare variaza intre 0,1 si 1,6 grame per 100 grame produs.
Valoarea energetica medie a maionezelor analizate este cuprinsa intre 244 kcal si 699 kcal.
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea mustarului
Mustarul este un condiment sub forma de pasta moale, de culoare galben-verzuie, obtinut prin prelucrarea semintelor de mustar cu adaos de zahar, sare, acid acetic, cimbru si alte tipuri de condimente.
La fabricarea mustarului industrial analizat s-au folosit urmatoarele ingrediente: apa, boabe de mustar, faina de mustar, otet din vin, zahar, sare, condimente, faina de grau, ulei de floarea soarelui, betacaroten, riboflavina, disulfit de potasiu, acid citric, amidon modificat din porumb, guma de xantan, guma de guar, acesulfam de potasiu, zaharina, tartrazina, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, arome,? extract de chili, boia de ardei iute,? miere de albine, curcumina si coriandru.
In privinta ingredientelor folosite la realizarea mustarului industrial s-au constatat urmatoarele:
?La 97% dintre produsele analizate s-a folosit apa ca principal ingredient.
?La 42% s-au folosit boabe de mustar, in proportii ce variaza intre 10 si 50%, in timp ce la 32% dintre acestea nu se precizeaza cantitatea de boabe de mustar folosita.
?La 44% s-a folosit faina de grau.
?La 44% s-au folosit condimente neprecizate ca tip.
?La 29% s-a folosit guma de xantan.
?La 26% s-a folosit faina de mustar, in proportii ce variaza intre 15 si 20%.
?La 15% s-a folosit amidon.
?La 12% s-a folosit zaharina ca indulcitor artificial.
?La 12% s-au folosit arome.
?La 12% s-a folosit acid citric.
?La 9% s-a folosit acesulfam de potasiu ca indulcitor artificial.
?La 9% s-a folosit guma de guar.
?La produsele analizate s-au folosit urmatoarele substante, in proportii egale, respectiv de 6%: sorbat de potasiu si disulfit de potasiu.
Valoarea energetica medie la produsele analizate variaza intre 35 kcal si 164,6 kcal. Cantitatea de zahar la sortimentele de mustar analizate variaza intre 0,9 grame si 16 grame per 100 grame produs. Cantitatea de sare variaza intre 1,05 grame si 5,87 grame per 100 grame produs analizat. La 18% dintre produsele analizate nu exista declaratie nutritionala.
Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestor produse
In cele trei tipuri de condimente s-au identificat 19 aditivi alimentari: acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, guma de xantan, guma de guar, arome, aroma tomate, disulfit de potasiu, tartrazina, butilhidroxitoluen (BHT), butilhidroxianisol (BHA), aroma de mustar, acid tartric si acid lactic.
Arome -?termenul se refera la produsele care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma si care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.
?E102 – tartrazina, colorant sintetic. A fost interzis in SUA, Norvegia, Austria pentru ca a fost considerat raspunzator de agravarea astmului, de producerea de iritatii la nivelul pielii si de distrugerea ADN-ului.
?E202 – sorbat de potasiu, conservant.?Este un aditiv …
Atentie la condimentele de pe masa de Pasti. Ketchup-ul, maioneza si mustarul nu respecta reteta „traditionalaa”
