Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a anuntat presa ca a cerut?declasificarea tuturor documentelor care pot aduce clarificari in dosarul Revolutie. El a facut aceste precizari in contextul in care,?saptamana trecuta, fortati de deciziile CEDO si ale instantei supreme din Romania, procurorii militari au anuntat ca au extins cercetarile, fiind declansata urmarirea penala „in rem” (pentru fapte) pentru?infractiuni contra umanitatii.
„Evident, toate documentele care pot sa aduca o contributie pentru a clarifica situatia de fapt de la Revolutie trebuie declasificate”, a declarat, luni, Augustin Lazar, la sediul CSM.
Mai precis, procurorul general?a cerut declasificarea unor documente SRI care fac referire la Revolutia din decembrie 1989, precum si a unor documente adunate, in anii 1990, de comisia parlamentara care a anchetat evenimentele din decembrie 1989. O parte din aceste documente ale comisiei au fost clasificate, iar clasificarea documentelor?a impiedicat infaptuirea actului de justitie.?
Un singur procuror militar, fostul general magistrat Dan Voinea (pensionat?in 2008),?a cerut la de la SRI documente referitoare la Revolutie, dar i s-a raspuns ca aceasta institutie nu detine un jurnal de lupta de la evenimentele din decembrie 1989 (SRI a preluat arhivele fostei Securitati, care a participat ?atunci la reprimarea/suprimarea demonstrantilor).?
Dosarul Revolutiei a fost clasat in anul 2015 de conducerea Sectiei Parchetelor Militare, respectiv de generalii?magistrati Ion Vasilache si?Gheorghe Cosneanu.
Intre timp, Vasilache s-a pensionat, iar Cosneanu a fost?promovat?pe functia de sef interimar al sectiei. Intre motivele clasarii facute de cei doi generali s-a?aflat si argumentul potrivit caruia „fapta NU exista”, in contextul in care dupa 22 decembrie 1989 au fost ucise prin impuscare peste 700 de persoane si ranite alte circa 2000.
Asociatia 21 Decembrie 1989 a contestat clasarea dosarului de mai multe ori. Pe o astfel de??cerere,?Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, la inceputul anului 2016, ca procurorii romani NU au facut o ancheta ?efectiva la care au dreptul victimele represiunii din decembrie 1989, condamnand Romania la plata unor despagubiri.
In urma acestei decizii CEDO, procurorul general interimar al Romaniei, Bogdan Licu, prin ordonanta, a dispus redeschiderea dosarului Revolutiei, confirmata in iunie 2016 de instanta de judecata de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care le-a impus procurorilor militari sa inceapa urmarirea penala.
La inceputul lunii noiembrie, Sectia Parchetelor Militare, sub conducerea generalului Cosneanu, a decis redeschiderea dosarului, desi trebuia sa o faca imediat dupa decizia Inaltei Curti.
„Din actele dosarului rezulta ca pentru pastrarea puterii, prin actiunile desfasurate si masurile dispuse, noua conducere politica si militara instaurata dupa data de 22.12.1989 a determinat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea integritatii fizice si psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane, fapte care se circumscriu conditiilor de tipicitate ale infractiunii contra umanitatii”, se mentioneaza in ordonanta de extindere a urmaririi penale „in rem” a Sectiei Parchetelor Militare.
CITESTE SI:?Procurorii redeschid a patra oara dosarul Revolutiei. Parchetul militar recunoaste lovitura de stat din 22 decembrie 1989
Potrivit ordonantei de redeschidere a anchetei, semnata ?in februarie 2016 de Bogdan Licu si confirmata de instanta suprema,?procurorii militari coordonati de generalul Cosneanu NU au facut ancheta asa cum prevede Codul de Procedura Penala.
Ce?nu au facut procurorii militari condusi de generalul Cosneanu
>Pana la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00, comanda Armatei era asigurata, potrivit Legii 5/1969 , de Consiliul Apararii Republicii Socialiste Romania, dar in mod nejustificat ancheta nu sia??a propus si, pe cale de consecinta, nu a stabilit cine a preluat comanda Armatei la data de 22 decembrie 1989. Ancheta nu stabileste si nici nu sia??a propus sa stabileasca cine anume trebuia sa exercite comanda Armatei si cine a exercitata??o efectiv, luand in considerare numirea generalului Victor Stanculescu in functia de ministru al Apararii Nationale, revenirea generalului Stefan Gusa, seful Marelui Stat Major al Armatei de la Timisoara in ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dascalescu, difuzarea informatiei potrivit careia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei.
>Ancheta nu a reusit si nici nu sia??a propus sa identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atributii aveau acestea, daca printre aceste atributii se regaseau si cele legate de instituirea cenzurii; nu sa??a stabilit identitatea persoanei/persoanelor …
Augustin Lazar cere declasificarea documentelor care pot face lumina in dosarul Revolutiei. Este vorba despre documente SRI si acte adunate de comisia parlamentara constituita in anii 1990
