Dupa ce au lucrat de mai multe zeci de milioane de euro, constructorii de pe autostrada Moara Vlasiei-Ploiesti si-au tras oamenii si utilajele pe dreapta, asteptand sa fie platiti de stat.
O turma de oi traversand agale santierul viitoarei autostrazi, cateva utilaje masive intepenite in soare si un paznic care mananca in vecinatatea unui adapost improvizat din panus, aceasta era tot ceea ce se putea vedea zilele trecute pe santierul autostrazii Moara Vlasiei-Ploiesti. Nimic din ceea ce este pe santier nu prevesteste ca, peste un an si jumatate, pe aici vor trece zilnic pana la 60.000 de autovehicule, aceasta urmand sa fie cea mai folosita autostrada a tarii. Inca mai sunt de facut o treime din exproprieri, pentru pasarile ocrotite din zona padurii Surlari nu s-a gasit o solutie, iar mai recent au fost descoperite si ceva oseminte ale unui peceneg care ar fi trait pe aici la inceputul mileniului.
Arheologii ploiesteni mai trec din cand in cand, mai dau cu pensula peste mormant, in functie de banii pe care ii primesc. Ca si proprietarii de terenuri, nici ei nu sunt platiti, iar meseria lor e scumpa.
Potrivit oficialilor de la firmele Euroconstruct Trading 98, Pa&Co si Spedition UMB, sumele incasate de ei de la stat in contul unui proiect care va ajunge sa coste in jurul a 200 de milioane de euro sunt de sase milioane de lei, adica sub doua milioane de euro. „S-au platit cate doua milioane de lei fiecaruia organizarea de santier, dar si aceasta partial”, spune seful de santier de pe unul dintre cele trei tronsoane ale autostrazii. Valoarea lucrarilor facute de fiecare constructor este cuprinsa intre 10 milioane si 20 de milioane de euro. Constructorii au lucrat ce au lucrat si apoi si-au mutat utilajele si oamenii in alte zone unde au lucrari. Potrivit sefului de santier, dintre cele 100 de camioane existente initial au fost pastrate 60, iar cele 28 de excavatoare si buldozere au ajuns la 16. „Oamenii au fost trimisi fie acasa, fie la alte lucrari. Aici au mai ramas 60 de oameni care lucreaza la structuri (poduri, pasaje – n.r.)”, spune responsabilul de lucrari. Pe tronsonul de care raspunde, jumatate din terasamentul lucrarii e gata, iar lucrarile de acest gen sunt cele mai mari consumatoare de timp, adica una-doua treimi din total. Etapele urmatoare, respectiv asternerea balastului stabilizat sau a pietrei sparte si asternerea asfaltului, sunt lucrarile cele mai scumpe. Constructorii s-au oprit aici deoarece nu mai vor sa plateasca din buzunar.
Toti cei trei constructori sunt nemultumiti de cum merg lucrarile, insa cel mai transant este Costel Casuneanu, patronul firmei Pa&Co International, care face al doilea tronson din cei 40 de kilometri. „Din martie 2007 nu mai suntem platiti. Eu a trebuit sa cumpar cu doua milioane de euro terenuri de la doi proprietari pentru patru kilometri de autostrada, caci ma dadeau in judecata ca intru pe pamantul lor”, spune Casuneanu. Potrivit patronului Pa&Co, alte probleme, in afara finantarii necorespunzatoare, sunt exproprierile. Pe tronsonul pe care lucreaza doar pe o suta de metri au fost identificati si zece proprietari si au fost cazuri cand s-a expropriat doar un metru patrat. „Daca s-ar primi banii, am face 30 de kilometri de autostrada in urmatorul an si jumatate”, spune Casuneanu.
Autostrada Moara Vlasiei-Ploiesti, cu o lungime de 43 de kilometri, este o parte din proiectul rutei Bucuresti-Ploiesti. Lucrarile pe primul tronson al proiectului, Bucuresti-Moara Vlasiei, lung de 19 kilometri, sunt facute de consortiul italian Pizzarotti-Tirrena Scavi, care a castigat licitatia pentru acesta in primavara anului trecut cu 152 de milioane de euro. Pretul a fost considerat de ceilalti concurenti ca fiind unul imposibil de mic. Acum, surse din randul constructorilor afirma ca asocierii italiene i s-a aprobat de catre Compania de Autostrazi o ajustare a pretului, care va ridica costul tronsonului la cel real, peste cel cu care s-a castigat contractul. Cat priveste tronsonul Moara Vlasiei-Ploiesti, lucrarile au fost castigate de consortiul Euroconstruct Trading-Pa&Co-Spedition UMB in vara anului 2006, insa ordinul de incepere a lucrarilor nu a fost dat decat in primavara anului trecut. Autostrada urmeaza sa fie gata, potrivit contractului, in iunie 2010. Atribuirea contractului catre consortiul format de constructorii romani a fost unul dintre argumentele aruncate in lupta politica dintre PNL si PD, declansata in primavara anului trecut. Proaspat instalat, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat ca va verifica la sange atribuirea lucrarilor, ca nu exista un ordin de incepere a acestora (desi trecuse aproape un an de la derularea licitatiei), iar premierul Tariceanu a vazut in acordarea contractului consortiului romanesc o dovada a apropierii dintre presedintele Traian Basescu si regii asfaltului.
CNADNR: Speram sa finantam mai bine acest proiect
Stefan Szobotka, director de comunicare al Companiei de Autostrazi, admite ca principala problema este lipsa finantarii. Totusi, judecand dupa bugetul Ministerului Transporturilor, nu se poate spune ca nu a avut bani. Bugetul pe 2008 a prevazut pentru intreaga autostrada Bucuresti-Ploiesti o suma de 340 de milioane de lei (91 de milioane de euro) de cheltuit in perioada 2007-2008. In acest an, la ultima rectificare, Compania de Autostrazi a mai primit 210 milioane de lei pentru investitii. „Anul viitor bugetul companiei va fi suplimentat cu 25%. Speram sa finantam mai bine acest proiect, caci Bucuresti-Ploiesti este singura autostrada care ar putea fi gata in 2010”, spune Szobotka. Estimarile companiei, dar si ale constructorului spun ca autostrada este terminata in proportie de 20-30% ca valoare si 50-70% din punctul de vedere al volumului fizic de lucrari. Pe hartie, datoriile Companiei de Autostrazi la constructori nu sunt mari, deoarece acestia, stiind ca statul nu are bani sa ii plateasca, au refuzat sa factureze deocamdata lucrarile, pentru a nu fi obligati sa achite TVA aferenta.
