Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania) marcheaza astazi?”Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilora”, stabilita in anul 1985 de catre ONU pentru data de 15 martie.
Pe 15 martie 1962, presedintele american J.F. Kennedy s-a adresat Congresului cu un mesaj centrat pe problemele consumatorilor, exprimand in mod clar drepturile acestora. In 1985, Adunarea Generala a ONU a adoptat si Principiile directoare privind protectia consumatorilor, prin rezolutia din 9 aprilie. A fost rezultatul fericit al insistentelor depuse multi ani de catre organizatia mondiala a consumatorilor, actualmente Consumers International, care reuneste asociatii de consumatori sau autoritati de profil din intreaga lume. Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania s-a alaturat acestui forum international in anul 1991.?
Cateva aspecte din istoricul miscarii consumatoriste
Prima organizatie a consumatorilor s-a infiintat in SUA in 1891, The Consumers” League? din New York,? care urmarea imbunatatirea conditiilor de munca prin educare, cercetare si recomandarea anumitor magazine pentru consumatori. Un rol important in atragerea atentiei publicului asupra problemelor intampinate de consumatorii din Statele Unite l-a jucat romanul Jungla, al lui Upton Sinclair, publicat in 1906 (desi autorul declara ca, atunci cand a descris conditiile mizere din abatoarele orasului Chicago, a intentionat sa starneasca interesul pentru ideile socialismului, si nu pentru cele ale consumerismului). Anul 1926 este remarcabil: inginerul Frederick Schlink organizeaza un „club al consumatorilora”, unde distribuie liste cu produse de buna calitate, precum si „produse pe care trebuie sa le evitati, din cauza calitatii lor inferioare,? a pretului lor ne?rezonabil, sau din cauza reclamei inselatoarea”.? In 1928, el publica, impreuna cu economistul Stuart Chase, volumul Valoarea banilor tai, in care se descriu fortele care opereaza in lumea productiei de masa, o lume in care „consumatorii ratacesc [uimiti] precum Alice
in Tara Minunilora”. Multimea de scrisori trimisa de cititori il determina pe Schlink sa infiinteze in 1929 „Consumers Researcha”, o organizatie menita sa efectueze teste comparative asupra bunurilor de consum, care distribuia rezultatele membrilor sai. Ulterior, cativa entuziasti au infiintat asociatia „Consumers Uniona”, in 1935, care a inceput sa publice revista „Consumer Reportsa”, in care predomina testele comparative si consilierea juridica. In prezent, peste 35 milioane de consumatori americani sunt abonati sau cum?para publicatiile asociatiei lor.
Dar nici romanii nu au ramas mai prejos: in 1919, la Bucuresti, se infiinta Liga Consumatorilor, la care au aderat sindicate profesionale si diverse asociatii, precum si un mare numar de cetateni. Aceasta organizatie urmarea protectia economica si sociala a consumatorilor, reprezentand o reactie la cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare. Cu alte cuvinte, era mai degraba o cooperativa de consum. Dar criza economica din 1929, urmata apoi de cel De-Al Doilea Razboi Mondial, au dus la disparitia acestei timpurii initiative. Prima asociatie ce promoveaza interesele consumatorilor, in sensul modern,? s-a format in februarie 1990, cu numele de „Asociatia pentru protectia con?sumatorilor din Romaniaa”. Peste doi ani se infiinta Oficiul (guvernamental) pentru Protectia Consumatorilor, devenit ulterior Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
Organizatiile de consumatori?se extind
Dezvoltarea economica accelerata a tarilor occidentale dupa anii 1950, combinata cu libertatea de exprimare a cetateanului, au condus la aparitia – intr-o noua forma – a asociatiilor de consumatori din Europa. Astfel de organizatii se infiinteaza, intre 1950 si 1960, in Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta, sau Germania si evolueaza de la activitati punctuale, cu ca?racter revendicativ, la elaborarea de strategii de amploare, cu ecou atat in randul parlamentarilor, cat si al guvernelor. Asociatiile castiga milioane de aderenti si incep sa publice reviste cu recomandari privind calitatea produselor, cu teste comparative, cu consiliere juridica sau cu explicatii privind sistemul de? institutii.
Miscarea consumerista a prins radacini si in tari precum India, unde prima asociatie s-a constituit in 1959 si unde in prezent activeaza in jur de 400 de astfel de organizatii. Miscarea consumatorilor din China cuprinde 2.800 de organizatii. In Brazilia s-a adoptat un document unic, denumit „Co?dul drepturilor consumatoruluia”. In America de Sud, un numar de 10 tari au decis sa includa educarea consumatorului in programa scolara. In Africa, asociatiile con??sumatorilor sunt prezente in tari diverse, precum Egipt, Zimbabwe, Burkina Faso, Africa de Sud si multe altele. Din 1990, exista si in Federatia Rusa Uniunea Consumatorilor din Rusia, care grupeaza 100 de organizatii, si Konfop – Confederatia Inter-republicana a Uniunilor de Consumatori, infiintata in 1991.
Politica Uniunii Europene privind protectia consumatorilor
Prima abordare a necesitatii de a se elabora o politica privind protectia consumatorilor a fost in anul 1972, cu ocazia primirii de noi membri in alianta (Marea Britanie, Danemarca, Irlanda).? In aceasta situatie rolul primordial l-a avut Marea Britanie, care nu a fost dispusa sa renunte la nivelul deja existent de protectie al consumatorilor asigurat de legislatia britanica, impulsionand dezvol?tarea unui domeniu pana atunci mai slab reprezentat. Abordarea explicita a politicii de protectie a consumatorilor in cadrul UE a fost initiata in 1975, prin adopta?rea unui „Program preliminar al CEE pentru o politica de protectie si informare a consumatorilora”. Comisia Europeana a inclus politica privind consumatorii in atri?butiile unei directii special dedicate acesteia. In prezent, de acest domeniu raspunde Věra Jourová, comisar pentru justitie, consumatori si egalitatea de gen. Reprezentantul Romaniei, dr. ec. Emil Bojin, vicepresedintele Asociatiei Pro Consumatori, face parte, din 2007, din Grupul consultativ european al consumatorilor, o structura menita sa asigure dialogul dintre oficialii Comisiei Europene si reprezentantii asociatiilor de consumatori din fiecare stat membru. Miscarea consumatorista din Romania este reprezentata in Biroul european al uniunilor de consumatori (BEUC), organizatie de tip „umbrelaa”, care asigura promovarea intereselor asociatiilor de consumatori nationale pe plan european, mai ales pe langa Comisie,? de catre? Asociatia Pro Consumatori (fosta Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania).
Consumism si protectia?consumatorilor
„Daca incercam sa definim consumismul, acesta ar fi descris printr-o nestavilita pofta de a consuma, de a cumpara fara multa judecata produsul cel mai frumos ambalat, de a utiliza resursele naturale pana la secatuire. Acest comportament nu tine cont decat de satisfacerea nevoilor strict materiale, de instinctele de baza. Produsele, odata ce se strica, sunt aruncate si inlocuite cu altele noi, iar cele noi trebuie neaparat sa fie mai mari decat cele vechi. Nu veti gasi nimic din astfel de apucaturi in luarile de pozitie ale organizatiilor de consumatori. Ele se ocupa in principal de restabilirea unor relatii echilibrate cu agentii comerciali, dar promoveaza si un stil de viata rationala”.?dr. ec. Emil Bojin, vicepresedintele Asociatiei Pro Consumatori
Nu sunt rare ocaziile in care organizatiile de consumatori fac apel la un consum responsabil, atat fata de resursele naturale, cat si fata de modul cum au fost fabricate produsele. Sigur, apelul lor nu este la fel de sonor ca cel al ecologistilor, dar aici drumurile noastre se despart – acestia promovand, printre solutiile menite sa „salveze planetaa”, res?trangerea consumului.
Noi credem ca, in calitate de organizatie care pledam pentru drepturile consumatorilor, limitarea consumului nu face parte din obiectivele noastre, iar adevaratele solutii pentru mai buna gestionare a resurselor planetare sunt? in cealalta parte a tranzactiei comerciale, si anu?me in mana producatorilor.
De altfel, cresterea productiei de petrol, insotita de prabusirea pretului, este un exemplu edificator privind gradul de probabilitate al acestor framantari asupra epuizarii resurselor, datand inca din anii 1970, cand vestitul Club de la Roma credea ca omenirea se afla la rascruce.
Finantare
Cand vorbim de finantarea orga?ni?zatiilor de consumatori, ne in?tam?pina numeroase restrictii. In primul rand, nu pot beneficia de uzualele sponsorizari ale marilor firme. Caci, daca a fi preocupat de soarta mediului inconjurator asi?gura o buna imagine oricarei corporatii, nu la fel se petrec lucrurile cu interesele consumatorilor; intr-adevar, ce credibilitate ar avea o campanie impotriva organismelor modificate genetic finantata de companiile care comercializeaza astfel de produse?! Sau un test comparativ unde X-Cola iese pe locul intai, test finantat tocmai de X-Cola? Asadar, resursele organizatiilor de consumatori pot proveni de la mem?brii individuali, care fac do?natii sau platesc cotizatii – precum in SUA sau Olanda – sau de la bugetul statului. Este oare aceasta o pretentie aroganta, sau vedem aici recunoasterea contributiei asociatiilor de consumatori la bu?nul mers al unei economii de piata robuste, unde produsele de slaba calitate sunt eliminate in urma testelor si reclamatiilor formulate de consumatori ? Raspunsul il lasam pe seama cititorului, oferindu-i to?tusi un singur argument: majori?tatea covarsitoare a veniturilor sta?tului provin din taxa pe valoarea adaugata, o taxa recuperata de toti participantii de pe lantul economic,?cu exceptia… consumatorilor. ?
„Rezistenta la antibiotice este o bomba cu ceas. Parlamentul European are puterea de a ajuta la dezamorsarea acesteia prin impiedicarea agricultorilor de a hrani animalele sanatoase cu antibiotice. Aceasta practica este din ce in ce mai uzitata, prin urmare, este o reala amenintare asupra sanatatii publice. Daca nu facem nimic, ar putea fi prea tarziu si leziunile benigne ar putea deveni mortale din nou. Antibioticele trebuie sa ramana eficiente pentru a salva viata pacientilor care au infectii bacteriene grave. Deputatii europeni trebuie sa restranga si, daca este necesar, sa interzica utilizarea medicamentelor in efectivele de animale, astfel incat acestea sa poata continua sa aiba efectul scontat in cazul tratarii oamenilor. Parlamentul ar trebui sa sprijine formarea unui baze de date la nivelul UE cu privire la motivul si modul in care sunt utilizate antibioticele. Astazi stim cat de multe antibiotice sunt vandute in UE, dar aceste cifre spun?doar jumatate din poveste. Nu se precizeaza ce animale primesc antibiotice si in ce dozaa”.?Monique Goyens,?directorul general al BEUC.
Aprope zilnic ni se incalca drepturile
Organizatia Mondiala a Consumatorilor (OMC) stabileste in fiecare an o tema pentru anul urmator, in vederea atragerii atentiei …
