Documentul constata ca grupuri extinse de persoane inca beneficiaza de venituri specifice clasei mijlocii, dar nu si de securitatea economica pe care au oferit-o acestea odinioara.
Raportul mentioneaza ca politicile publice care reglementeaza piata muncii, fiscalitatea si protectia sociala in Uniunea Europeana trebuie regandite pentru a proteja lucratorii vulnerabili si pentru a putea aborda numarul din ce in ce mai mare de inegalitati, generate de evolutia permanenta a pietei muncii si de noile tehnologii.
Conform unui comunicat al Bancii Mondiale, raportul invita la regandirea fundamentala a politicilor sociale pentru a incetini adancirea diferentelor dintre cetatenii care beneficiaza de pe urma noilor oportunitati economice si cei care sunt lasati in urma intr-o economie mult mai dinamica si flexibila.
Potrivit documentului elaborat de specialistii Bancii Mondiale, mai multi tineri au locuri de munca de o calitate inferioara in comparatie cu persoanele mai in varsta.
„Locurile de munca remunerate, cu contracte pe termen lung, nu mai reprezinta norma, mai ales pentru tineri si trebuie sa intelegem cum evolueaza inegalitatea si cum sa facem cresterea mai inclusiva”, a declarat Cyril Muller, vicepresedinte pentru Europa si Asia Centrala al Bancii Mondiale.
In Romania, ca si in alte tari din sudul si vestul Europei, procesul de polarizare a locurilor de munca a condus la o crestere a ponderii numarului de persoane angajate cu contract de munca in ocupatii ce implica realizarea unor sarcini intensiv cognitive, care nu sunt de rutina si care presupun de obicei angajarea unor persoane cu inalta calificare, precum si ocupatii care implica executarea unor sarcini manuale, care nu sunt de rutina, si care utilizeaza in mod obisnuit indivizi slab calificati. Cu toate acestea, aceste ocupatiile de rutina sunt cele mai predispuse la automatizare, iar ponderea lor in ocuparea fortei de munca a scazut de la 48% in 1997 la 38% in 2013. Reducerea ocupatiilor de rutina poate genera un sentiment de neliniste in randul clasei de mijloc din moment ce acestea sunt, de obicei, meserii cu calificare medie.
Pentru a face fata provocarilor, Banca Mondiala recomanda implementarea a trei abordari generale de politici: cresterea protectiei pentru toate tipurile de contracte de munca; implementarea unor sisteme de protectie sociala cu servicii/dispozitive de siguranta mai bune; extinderea bazelor de impozitare in afara modelului care acopera numai castiguri si cheltuieli pentru a include castigurile de capital si persoanele cu venituri ridicate.
Multi cetateni din UE nu se bucura deocamdata de beneficiile mobilitatii sociale si se simt prinsi in capcana inegalitatii. Politicile ineficiente din aceste domenii au dus la un declin al increderii institutionale si la o mai mare polarizare a societatii.
Raportul semnaleaza ca inegalitatea dintre regiuni a crescut in Romania. Cand comparam discrepanta la nivelul bunastarii in zonele urbane si, respectiv, in zonele rurale, Romania este pe locul trei in regiunea Europa si Asia Centrala, dupa Georgia si Tadjikistan. Discrepantele spatiale se manifesta nu doar la nivelul veniturilor si consumului, ci la nivelul altor indici relevanti, cum ar fi punctajele obtinute la testele PISA – Programul pentru Evaluarea Internationala a Elevilor. In 2015, in Romania, diferentele constatate intre rezultatele inregistrate la testele PISA in mediul urban si cele inregistrate in mediul rural, erau echivalente cu cel putin un an de scolarizare.
De asemenea, circumstantele individuale de la nastere constituie un factor determinant mai important care influenteaza accesul la invatamantul tertiar, la nivelul generatiei care a ajuns la varsta majoratului la inceputul anilor 2000, mai degraba decat la nivel generatiei care si-a inceput studiile inainte de inceputul perioadei de tranzitie. In cazul Romaniei, indexul inegalitatii de sanse in ceea ce priveste accesul in forme de invatamant tertiar pentru cohorta nascuta in anii 1980 este cu 40% mai mare decat pentru cei nascuti in anii 1940.
„Atunci cand intrebam oamenii despre bunastare, ne raspund ca sunt ingrijorati de inegalitatea si insecuritatea in crestere. Raportul cerceteaza cauzele acestor preocupari analizand modificarile din distributia venitului din ultimele decenii. Credem ca incercarea de a opri globalizarea sau tehnologia nu constituie o solutie. In schimb, este necesar un nou contract social, cu o metoda mai corecta de impartire a riscurilor si a oportunitatilor, pentru a pastra si a extinde impresionantele cresteri economice din regiune care au fost inregistrate in ultimele decenii”, a spus Maurizio Bussolo, economist principal pentru regiunea Europa si Asia Centrala al Bancii Mondiale si coautor al raportului.
Raportul identifica patru tipuri de inegalitate intre grupuri care erodeaza contractele sociale: disparitatile dintre generatii; inegalitatile dintre lucratorii implicati in diferite activitati; accesul inegal la oportunitati in functie de zona geografica si inegalitatile bazate pe gen, etnie, mediu social si alti factori, si nu determinate de eforturile sau abilitatile personale.
Pornind de la rapoartele anterioare, inclusiv recent publicatul raport Crestere prin unitate, acest studiu arata ca politicile ar trebui adaptate pentru a putea proteja si accelera remarcabilele progrese sociale facute de tarile Uniunii Europene in ultimele …
Banca Mondiala: Nivelul venitului zilnic necesar pentru a evita intrarea in saracie a crescut in Romania de la 14 la 19 dolari
