Traian Basescu i-a respins, ieri, cererea ministrului justitiei de revocare din functie a procurorului sef al Sectiei a II-a din cadrul DNA, Doru Tulus
Basescu a fost de parere ca, de fapt, Tudor Chiuariu este cel care ar trebui sa plece, pentru ca „se constituie intr-un scut, intr-o pavaza pentru potentialii infractori”, tinand cont ca, de cand s-a instalat in functie, a elaborat ordonante de guvern favorabile acestora
Presedintele a spus ca a luat in calcul si avizul negativ dat, in urma cu doua saptamani, de Sectia pentru procurori
In schimb, Basescu nu a vrut sa tina cont de Raportul CSM si de sondajul de opinie al organizatiei CIVIS, care aratau imaginea dezastruoasa a DNA si a Sectiei a II-a
Basescu a spus, ieri, ca ii da credit in continuare lui Tulus si il lasa sa-si termine mandatul, chiar daca nu i-a stiut numele, spunandu-i in tot discursul „Tulus”.
Traian Basescu i-a respins, ieri, cererea ministrului justitiei de revocare din functie a procurorului sef al Sectiei a II-a din cadrul DNA, Doru Tulus. Basescu a fost de parere ca, de fapt, Tudor Chiuariu este cel care ar trebui sa plece, pentru ca „se constituie intr-un scut, intr-o pavaza pentru potentialii infractori”, tinand cont ca, de cand s-a instalat in functie, a elaborat ordonante de guvern favorabile acestora”.
Presedintele a adus cateva argumente in sprijinul deciziei sale. In primul rand, el a spus ca Tudor Chiuariu a cerut, la doar cateva zile de la instalarea sa in functie, schimbarea lui Doru Tulus, fara a analiza activitatea Sectiei a II-a din DNA si fara sa consulte CSM sau presedintele, ci doar pentru ca „asa ii cerusera stapanii din Guvern”.
In al doilea rand, Basescu s-a referit la cele cateva ordonante de guvern, unele de urgenta, promovate de Chiuariu ca „pavaza a potentialilor infractori”. Nu in ultimul rand, presedintele si-a motivat decizia de respingere a cererii lui Chiuariu prin aceea ca a tinut cont de avizul negativ dat de CSM, in urma cu aproape trei saptamani.
Ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a trimis, duminica, presedintelui Romaniei, Traian Basescu, cererea de revocare din functie a procurorului sef al Sectiei a II-a din cadrul DNA, Doru Tulus.
Potrivit ministrului, motivele acestei cereri ar fi anumite deficiente identificate in urma controlului inspectiei judiciare, „care sunt de natura de a vicia actele de urmarire penala efectuate de Sectia a II-a a DNA, de a compromite total credibilitatea institutiei, precum si lupta impotriva coruptiei in general”, se arata in comunicatul Ministerului Justitiei.
Ministrul justitiei sustine ca activitatea DNA ar fi in ultima perioada bazata pe strategii de dezinformare si interese politice si ca obiectivul acestei institutii ar fi devenit „implicarea in dispute politice si compromiterea publica a unor persoane”.
Tudor Chiuariu il acuza pe Tulus, in cererea adresata presedintelui, de faptul ca, sub conducerea sa, activitatea Sectiei a II-a a DNA s-ar desfasura in conditii care „sfideaza toate normele de procedura – independenta procurorului de caz este facultativa, politistii pot face orice act in locul procurorului, in baza principiului muncii in echipa, aducerea la cunostinta a invinuirii se poate face prin telefon, iar comunicarea solutiei de neincepere a urmaririi penale catre persoanele cercetate, este optionala”, se arata in solicitarea lui Tudor Chiuariu adresata presedintelui Romaniei.
Ministrul justitiei considera ca exista intarzieri „suspecte” in cercetarea unor oameni de afaceri sau grupuri economice si ca astfel s-ar „crea suspiciunea ca DNA actioneaza la comanda pentru a proteja sau a afecta anumite interese economice”. Sectia pentru procurori a CSM a avizat, in 18 octombrie, negativ cererea lui Tudor Chiuariu de revocare din functie a lui Doru Tulus, care conduce Sectia a II-a a Directiei Nationale Anticoruptie. Dupa aflarea deciziei CSM, ministrul Chiuariu a anuntat ca va cere presedintelui Basescu revocarea din functie a lui Tulus. Hotararea Sectei pentru procurori a fost publicata pe site-ul CSM, dar fara motivele care au stat la baza deciziei de avizare negativa a cererii ministrului. In principiu, orice hotarare a CSM trebuie motivata, chiar daca legea nu prevede expres acest lucru. Cu toate acestea, Sectia pentru procurori nu si-a argumentat decizia.
Ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat, in sustinerea cererii sale de revocare a procurorul-sef Doru Tulus, ca acesta ar fi avut o „activitate dominanta de abuz si arbitrar” si ca ar fi avut ca scop instituirea „unui control total, discretionar asupra activitatii sectiei”. Mijloacele prin care, in opinia lui Chiuariu, procurorul-sef Doru Tulus ar fi incercat sa controleze activitatea procurorilor din subordine ar fi fost deschiderea sau inchiderea nejustificata a unor dosare sau demararea unor acte de cercetare tematica. Chiuariu l-a acuzat pe Tulus ca ar fi raportat ireal, „in mod deliberat” numarul de dosare nesolutionate de sectia pe care o conduce. Ministrul justitiei a mai precizat ca votul CSM nu este un esec al sau personal, ci este „un esec in incercarea de a construi o justitie credibila si corecta in Romania”. Chiuariu a mai adaugat ca votul CSM vine in contradictie cu adoptarea in unanimitate a raportului de control efectuat de inspectia judiciara la DNA.
Tribunalul Bucuresti a decis, ieri, trimiterea la Inalta Curte, pentru judecarea fondului, a dosarului in care fostul ministru al agriculturii, Ioan Avram Muresan, a fost trimis in instanta de fostul PNA (DNA) pentru deturnare de fonduri si abuz in serviciu in forma calificata.
Instanta a pus, ieri, in discutia partilor exceptia invocata de procurorul DNA in legatura cu necompetenta materiala a Tribunalului Bucuresti in raport de calitatea lui Ioan Avram Muresan, fost ministru al agriculturii in Guvernul CDR. Procurorul DNA si-a motivat exceptia pe decizia Curtii Constitutionale din 5 iulie potrivit careia art. 23 din Legea 115 din 1990 privind raspunderea ministeriala a fost declarat neconstitutional.
Ioan Avram Muresan a lipsit la termenul de luni, dar avocatul sau, George Stancov, a invocat exceptia nulitatii rechizitoriului sustinand ca, in cauza, urmarirea penala ar fi trebuit efectuata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Stancov a cerut restituirea cauzei la Parchet.
