Batalia pentru serviciile secrete, faza pe Armata
Guvernul Ciolos vrea sa schimbe regulile de numire a conducerii serviciului secret al armatei. Seful Directiei Generale de Informatii a Apararii (DGIA) ar urma sa fie numit de presedintele tarii, nu de ministrul Apararii, cum se intampla in prezent. Actualul director general este acuzat ca a folosit serviciul in interesul lui Gabriel Oprea.
Noua reglementare apare in programul legislativ al Guvernului, trimis Parlamentului, iar termenul fixat de Executiv pentru finalizarea propunerii este aprilie. In acest proiect se prevede a”aplicarea aceleasi proceduri de numire a sefului DGIA ca la seful SMG (la propunerea ministrului Apararii Nationale, de catre presedintele Romaniei)”.
Miza proiectului este legata de atributiile Directiei Generale de Informatii a Apararii. Aceasta asigura obtinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea si valorificarea informatiilor si datelor referitoare la factorii de risc si amenintarile interne si externe, militare si nonmilitare, care pot afecta securitatea nationala in domeniul militar. De asemenea, coordoneaza aplicarea masurilor contrainformative si cooperarea atat cu serviciile/structurile departamentale nationale si de informatii, cat si cu cele ale statelor membre ale aliantelor, coalitiilor si organizatiilor internationale la care Romania este parte si asigura securitatea informatiilor clasificate nationale, NATO si Uniunea Europeana la nivelul Ministerului Apararii. Personalul DGIA isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a securitatii nationale in domeniul militar. Pentru culegerea de informatii in teatrele de operatii si pentru lupta impotriva terorismului, DGIA poate avea in subordine structuri combatante.
Seful DGIA, in vizor
Directia Generala de Informatii a Apararii este condusa de un director general, cadru militar in activitate, numit de catre ministrul Apararii cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). In prezent, functia este detinuta de generalul Marian Hapau, considerat un apropiat al lui Gabriel Oprea. Acest aspect este important pentru ca, pentru a fi votata de Parlament, noua propunerea legislativa are nevoie de aprobarea Legislativului, dominat in prezent de o majoritate PSD-ALDE-UNPR. In trecut, UNPR l-a sustinut pe presedintele Klaus Iohannis pe subiecte de siguranta nationala, insa, ramane de vazut daca partidul lui Oprea va inclina balanta si de aceasta data. Proiectul Guvernului a aparut in conditiile in care au circulat informatii neoficiale despre posibilitatea schimbarii lui Marian Hapau, care ar fi banuit ca ar fi folosit directia in interesul fostului vicepremier. In doua memorii trimise Presedintiei si MApN, un fost angajat al DGIA, Doru Paraschiv, dezvaluie ca sedintele Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei au fost asigurate contrainformativ chiar de catre structura mentionata, gratie relatiilor dintre seful DGIA, generalul Marian Hapau si Gabriel Oprea. Pe de alta parte, o ancheta a Centrului Roman pentru Jurnalism Independent a dezvaluit, printre altele, ca liderul UNPR ar fi intervenit pe langa judecatori militari pentru a rezolva o plangere a lui Doru Paraschiv impotriva lui Marian Hapau.
Practic, asistam la o noua incercare de a modifica legislatia in domeniu, dupa ce in 2014, …