De la sfarsitul lunii septembrie, Biblioteca Nationala a Romaniei a interzis, practic, accesul publicului la tezele de doctorat sustinute in Romania. Si nu doar publicului, ci si expertilor CNATDCU, cei care verifica acuzatiile de plagiat. Teoretic, accesul este inca permis, dar numai pentru varianta electronica a unei tezei. BNR, insa, sustine ca nu detine personal pentru realizarea copiilor electronice prin scanare.
In 10 iunie a.c., Biblioteca Nationala a Romaniei publica pe propriul site de internet urmatorul anunt, sub titlul a”Consultarea tezelor de doctorat in salile de lectura ale Bibliotecii Nationale”:
a”Incepand cu 15 iunie 2016, serviciul de consultare a tezelor de doctorat se extinde si la celelalte sali de lectura de specialitate din Biblioteca Nationala, astfel ca acesta se va realiza prin urmatoarele sali: – Sala de stiinte juridice a”Mircea Djuvara”; – Sala de stiinte economice a”Virgil Madgearu”; – Sala de stiinte filologice a”Mihai Eminescu”. Solicitarile se pot face pe tot parcursul saptamanii, in intervalul orar de functionare a salilor de lectura, si vor fi onorate in fiecare zi de miercuri a saptamanii, pana la ora 15.30.”.
Erau vesti bune dupa sase luni de blocaj: conform unui anunt mai vechi, din 12 ianuarie, a”Incepand cu 11 ianuarie 2016, serviciul de imprumut spre consultare a colectiei de teze de doctorat se suspenda pe o perioada nedeterminata. Reluarea posibilitatii de consultare va fi anuntata in timp util. Urmariti site-ul Bibliotecii Nationale a Romaniei, sectiunea Noutati.”.
Dispare doctoratul pe hartie, apare a”copia-substitut”
In 15 iunie, exact data de la care Biblioteca Nationala a Romaniei anuntase reluarea serviciului de consultare a tezelor de doctorat, director interimar al institutiei a fost numit Octavian Gordon. Un tanar de 37 de ani girat public chiar in sediul BNR, la instalare, de catre Gabriel Liiceanu, universitar in teologie si limbi clasice, Gordon parea garantia ca Biblioteca va lucra cel putin transparent. Trei luni mai tarziu, insa, pe 26 septembrie a.c., site-ul BNR isi anunta cititorii de aparitia unor a”Noi reguli privind consultarea tezelor de doctorat”, prin urmatorul text (din care citam partial):
a”Pentru a asigura accesul la documentele aflate sub incidenta Legii Depozitului Legal, nr. 111/1995, cu modificarile ulterioare, constituite in Fond Intangibil, si sub incidenta Legii nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, dar si pentru a respecta Regulamentul pentru utilizatori, incepand din 23 septembrie 2016, tezele de doctorat nepublicate pot fi consultate la Biblioteca Nationala a Romaniei doar in format de copie-substitut (copii digitale sau fotocopii). Copiile-substitut vor fi realizate si puse la dispozitia utilizatorilor in salile de lectura, in baza unei cereri adresate si aprobate de conducerea Bibliotecii Nationale a Romaniei.
Incepand cu 1 octombrie 2016, utilizatorii vor putea consulta, pe doua statii de lucru, varianta electronica a aproximativ 2.500 de teze de doctorat intrate in Fondul Intangibil, prin Depozit Legal, in ultimii ani, numarul acestora urmand sa creasca progresiv.”.
Realizarea a”copiei-substitut”, la Pastele cailor
La prima vedere, nu doar ca nu pare a fi grav, dar anuntul BNR inspira un aer de modernitate: a”copii digitale”, a”statii de lucru”, a”varianta electronica” etc. De fapt, sub aceste sintagme tehnologice se ascunde un adevar mai simplu si mai trist: BNR a interzis, practic, accesul la tezele de doctorat. Oricine are un permis valabil la Biblioteca Nationala a Romaniei si a avut curiozitatea in ultimele doua luni sa ceara spre consultare o teza de doctorat a constatat, in primul rand, ca pare sa nu fie nici o teza de doctorat in format electronic, necum 2.500. In al doilea rand, cererile pentru realizarea unor a”copii-substitut” nu primesc nici un termen. Ba mai mult, personalul de la singura sala de lectura unde se pot, teoretic, consulta teze de doctorat, se plange ca s-au primit instructiuni de la conducere pentru a li se spune foarte clar cititorilor ca e posibil sa dureze oricat realizarea a”copiei-substitut”.
Si expertii CNATDCU trebuie sa astepte
Si mai grav, de depunerea unei cereri pentru realizarea unei a”copii-substitut” nu scapa nici macar CNATDCU, adica institutia care verifica acuzatiile de plagiat. Cu alte cuvinte, daca vor sa consulte o teza de doctorat, expertii CNATDCU trebuie sa astepte indefinit de mult pana cand BNR decide sa scaneze acea teza. Dar conducerea Bibliotecii Nationale a Romaniei nu este interesata sa puna bete in roate doar CNATDCU, ci si jurnalistilor care ar fi interesati de teze de doctorat. Nu intamplator, formularul de cerere pentru realizarea unei a”copii-substitut” le cere cititorilor sa precizeze care este a”scopul solicitarii”. Iar varianta de bifat se poate alege dintre urmatoarele: a”Documentare personala”, a”Investigatie jurnalistica”, a”Solicitare CNATDCU”, a”Altele”.
Evident, Biblioteca Nationala a Romaniei nu are nici un drept sa le impuna cititorilor, printr-un document, sa ofere alte informatii decat cele deja oferite pentru primirea permisului de acces.
Dar, in context, e de la sine inteles de ce are nevoie BNR sa stie daca jurnalistii au acces la anumite teze de doctorat.
Absurd: doctorate la care doar te poti uita
Iar ca intentiile tanarului interimar al Bibliotecii Nationale a Romaniei (sau ale ministrului Culturii, Corina Suteu, care l-a numit pe Gordon si-i supervizeaza activitatea indeaproape) sa fie cat se poate de clare, o fraza de pe formularul cererii pentru realizarea a”copiei-substitut” este foarte relevanta. Iat-o: a”Ma oblig sa respect Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si completata si sa nu copiez si sa nu reproduc, prin nici un mijloc, pagini, pasaje si desene din lucrare.”.
Cum, conform dorintei BNR, aceasta cerere trebuie completata si de catre expertii CNATDCU, este cu totul neclar cum vor putea acestia sa nu copieze pasaje (pentru a le compara) si sa nu le reproduca (in raportul intocmit ca urmare a aparitiei unor suspiciuni de plagiat).
Absurditatea cererii frizeaza nu doar reaua-credinta, ci si prostia: cum tezele de doctorat sunt publice, pasaje din acestea pot fi citate (cu toate regulile citarii) cel putin in lucrari stiintifice. Lipsa oricarei nuantari, insa, in formularul de cerere pus la dispozitie de catre BNR, ridica multe semne de intrebare asupra adevaratelor scopuri ale interimarului de la BNR.
Directorul BNR: a”Pana acum am incalcat legea!”
La solicitarea RL, Biblioteca Nationala a Romaniei a trimis un raspuns care ar trebui sa justifice aberatia interzicerii accesului la tezele de doctorat. Conform acestui raspuns, argumentele sunt legale: este vorba de articolele 1, 8 si 15 din legea 111 din 1995 privind a”Depozitul legal de documente” gestionat de catre BNR. Articolul 1 prevede atat ca a”Se constituie si se organizeaza Depozitul legal de documente, denumit in continuare Depozitul legal.”, cat si ca a”Depozitul legal reprezinta fondul intangibil al patrimoniului cultural national mobil.”. Articolul 8, alineatul 4, prevede ca a”Tezele de doctorat se trimit, in cate un exemplar, la Biblioteca Nationala a Romaniei”. In fine, aceeasi lege 111 din 1995 arata, la articolul 15, alineatul h, ca BNR a”retine, prelucreaza, depoziteaza si conserva, ca fond intangibil, cate un exemplar din documentele primite cu titlu de depozit legal”.
Prin urmare, sustine directorul interimar al BNR, Octavian Gordon, a”acel unic exemplar din teza de doctorat, primit de catre BNR, nu poate fi pus la dispozitie, fizic, spre consultare, la sala de lectura, intrucat am incalca legea, care spune ca exemplarul trebuie sa stea in depozitul intangibil”.
Cel putin asta a sustinut pentru RL, verbal, Gordon. In scris, insa, …
