Publicat la: 04.09.2014 19:45 Ultima actualizare: 04.09.2014 19:46
Vicepresedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, spune ca in 1990 comunitatea maghiara a ales calea democratica a dialogului si asa va continua, dar si ca spera sa vina vremea cand majoritatea va intelege ca proiectul autonomiei nu este impotriva ei, transmite corespondentul MEDIAFAX
Vicepresedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat joi, la seminarul „Limbile minoritare si regionale in Europa”, organizat de Fundatia „Bernady Gyorgy”, pe care o patroneaza, ca in programul Uniunii exista, din 1993, diferite tipuri de autonomie, pe care reprezentantii sai le vor promova in continuare.
El a aratat ca propunerile legate de autonomie nu sunt o noutate pentru Parlamentul Romaniei, in care au mai fost prezentate pana acum doua proiecte in acest sens, care „au fost analizate de comisii, de plen si au fost cu mare succes respinse”.
„Din 1990 am decis calea dialogului, a parlamentarismului, calea statului de drept. Sa nu uite nimeni acest lucru. Acest lucru inseamna ca poate avea diferite propuneri, in Parlament, o comunitate mai mica sau mai mare – este unul din preceptele de baza – si majoritatea decide totdeauna. Pana cand circa 45 la suta din Parlament nu va fi lamurit ca acest proiect este valabil, probabil ca vom avea discutii, va fi respins. Dar, sper sa vina vremea cand sa inteleaga si majoritatea ca un asemenea proiect nu este impotriva majoritatii, nu ia ceva de la majoritate, ci e mai bine si pentru majoritate si pentru minoritate”, a spus el.
Borbely a aratat ca Tirolul de Sud are din 1992 autonomie teritoriala si zona este una dezvoltata, „cu problemele rezolvate din cauza acestei autonomii teritoriale”, desi au trecut 27 de ani pana cand statul italian a acceptat aceasta forma de autonomie.
„Ei, in Romania au trecut 25 de ani de la Revolutie, mai avem doi ani. Deci, din acest punct de vedere nu trebuie sa ne sperie aceste concepte, de fapt in primul rand ar trebui sa stim ce vrea acea minoritate. Care este loiala Romaniei”, a subliniat el.
Borbely a adaugat ca nu vede de ce in Romania nu se poate discuta propunerea UDMR, ca limba maghiara sa devina o limba regionala, intr-o zona unde traiesc in majoritate maghiari, si „sar ca arsi multi politicieni”.
„Care e acea problema mare, pe care n-am putea s-o discutam? (…) Va repet: comunitatea maghiara din Romania, din 1990 a ales calea democratica a dialogului si asa vom continua, in Parlament, cu autoritatile locale, pe calea statului de drept. Restul sunt pur si simplu speculatii sau, evident, intra in componenta de precampanie electorala, la prezidentiale sau alte campanii electorale, cand vin politicienii si incearca sa scoata si cartea nationalismului sau a etnicitatii”, a mai spus el.
Borbely a aratat ca, de asemenea, nu este normal ca reprezentantii UDMR sa explice de ce este nevoie ca intr-o institutie a statului sa existe functionari care sa cunoasca si limba minoritatii, daca activitatea lor presupune legatura cu cetateanul, cat timp exista o lege in acest sens.
„Cand depui ceva, in limba maghiara spre exemplu, sau chiar intr-o alta limba, in limita prevederilor legale, de ce cateodata trebuie sa te certi, ca sa raspunda acea institutie in limba materna, sa traduca, sa vada despre ce este vorba? (…) Nu e caraghios ca vine minoritatea respectiva si tot insista, in loc ca statul sa apere minoritatea respectiva, in acea prevedere legala care exista? Nu este normal! Aici mai trebuie sa schimbam mentalitatile”, a spus el.
Borbely a sustinut ca „nu intamplator, probabil”, Romania nu a prezentat raportul privind implementarea Cartei …
