Carmen Bruma, ce alimente sa eviti in perioada postului

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

CATEVA SFATURI PENTRU UN POST SANATOS, prezentate pe Facebook de Carmen Bruma, prezentatoarea emisiunii AI GRIJĂ DE TINE, difuzata la Realitatea TV, in fiecare sambata la ora 11.00. ALIMENTE CARE NU TREBUIE SA LIPSEASCA DIN POST: ciuperci, leguminoase( linte,fasole, mazare), avocado, oleaginoase neprajite( migdale, nuci, seminte de dovleac), legume si fructe proaspete de sezon, quinoa, ovaz, polen, maslineNU MANCA IN POST: pate vegetal, mezeluri vegetale, chiftele sau snitele din soia, cartofi prajiti, margarina, supe instant, gogosi, covrigei, sticks-uri, cornulete, chips-uri.
POSTUL PASTELUI, adica postul dinaintea Invierii Domnului, este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, in popor, este numit, in general, Postul Mare si aduce aminte de postul de 40 de zile tinut de Mantuitor inainte de inceperea activitatii sale mesianice.
In general, preotii si scriitorii bisericesti privesc acest post ca pe o institutie de origine apostolica. In primele trei secole, durata si felul postirii nu erau insa uniforme peste tot. Astfel, dupa mai multe marturii, unii posteau numai o zi, in Vinerea Patimilor, altii doua zile, adica in vinerea si sambata de dinainte de Pasti, altii trei, o saptamana sau chiar pana la sase saptamani. La Ierusalim, in secolul IV, se postea opt saptamani inainte de Pasti, pe cand in Apus, in aceeasi vreme, postul dura doar 40 de zile.
De la sfarsitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost impartit in doua perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care tinea pana la Duminica Floriilor si avea o durata variabila, si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii si era foarte aspru. Abia in secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Rasarit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi, cu toate ca deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei si modului postirii au persistat dupa acel moment.
POSTUL PASTELUI, cum se postesteConform traditiei stabilite cu timpul in Biserica, in cursul Postului Mare se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana I) se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pana spre seara, cand se poate manca …

spot_img