Mediafax Foto-Calin Cosmaciuc
Ministerul Justitiei a sustinut restituirea in natura a proprietatilor nationalizate si esalonarea pe o perioada foarte lunga a despagubirilor banesti si a respins total propunerea initiala a Finantelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, decizia finala, de plafonare la 15%, fiind una politica
„ANRP si Finantele au propus initial restituirea integrala in natura si plafonarea despagubirilor banesti la 5% din valoarea imobilelor, varianta respinsa de Ministerul Justitiei, care a sustinut, in comisia interministeriala, ca din punct de vedere legal cea mai acoperitoare formula este retrocedarea integrala in natura si esalonarea pentru o perioada lunga de timp a despagubirilor in bani, acolo unde nu se mai poate da in natura. Decizia de plafonare a tuturor despagubirilor la 15% a fost politica si a fost adoptata la cel mai inalt nivel”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Ministerul Justitiei a argumentat ca varianta restituirii in natura concomitent cu limitarea la 5% din valoare a despagubirilor in bani ar fi dus la un evident tratament discriminatoriu si a venit cu solutia ca despagubirile in bani pentru care se vor obtine decizii irevocabile sa fie achitate, esalonat, pe termene lungi, astfel incat sa nu greveze bugetul de stat.
„Nu pot sa confirm sau sa infirm asa ceva…. Eu n-am auzit din gura reprezentantilor Ministerului Justitiei o astfel de propunere…. A fost o decizie pe care toata lumea a spus ca o sustine. Eu cred ca este o lege buna, care raspunde prin posibilitatile financiare actuale la problema retrocedarilor si rezolva favorabil situatia pentru toata lumea”, a raspuns Ciprian Badea, directorul Directiei Juridice din Ministerul Finantelor Publice, reprezentantul MFP in comisia interministeriala, intrebat de MEDIAFAX despre varianta Ministerului Justitiei.
Sursele citate au adaugat ca, dupa discutii „la nivel inalt”, a fost aleasa varianta plafonarii despagubirilor la 15% din valoarea imobilelor care trebuie restituite si eliminarea posibilitatii de restituire in natura, iar toate ministerele implicate au convenit sa sustina fara nicio retinere proiectul de lege, cel putin in faza dezbaterii publice si ulterior, daca nu vor fi aduse modificari inainte de trimiterea spre aprobare in Parlament.
Potrivit acelorasi surse, miza mare a procesului nu sunt casele nationalizate, care ar fi reprezentat doar o mica parte din sumele de plata, ci despagubirile pe care statul ar putea fi obligat sa le plateasca pentru culte si minoritati.
De altfel, chiar ministrul Finantelor Publice, Bogdan Dragoi, a declarat joi ca din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul in bani al proprietatilor nationalizate, mai mult de jumatate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.
O parte importanta dintre aceste imobile au apartinut Bisericii Catolice Maghiare.
Astfel, estimarile Ministerului Finantelor arata ca pentru culte si minoritati ar fi necesar un efort bugetar pe urmatorii ani de 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei numai pentru Biserica Catolica.
Prin declaratiile de joi, ministrul Finantelor a confirmat, implicit, ca au fost discutate mai multe variante.
Intrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care sa acopere sumele necesare despagubirii fostilor proprietari, Dragoi a replicat ca aceasta optiune ar fi dus la cresterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil, mai ales ca Romania s-a angajat voluntar sa respecte Pactul Fiscal.
„De trei ani incercam sa ne ajustam si s-au facut eforturi, s-au luat masuri dure. Avem o constrangere petru anul viitor sa fim si mai ambitiosi, sa mergem cu deficitul la 1% din PIB. O crestere a datoriei publice vine in contradictie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru ca avem o datorie publica mai mica”, a explicat Dragoi.
In ceea ce priveste eliminarea restituirii in natura, Dragoi a aratat ca prin mentinerea acestei forme de despagubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, intrucat persoanele care puteau recupera imobilele in natura erau despagubite integral, in timp ce pentru despagubirile in bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.
Dragoi sustine ca estimarile pentru despagubirile acordate pe baza Legii 10/2010 si Legii 18/1991 insumeaza 31 de miliarde lei.
Despagubirea integrala in bani a fostilor proprietari ale caror case au fost nationalizate …
CASELE NATIONALIZATE: MJ a vrut restituire in natura sau despagubire totala pe termen foarte lung. Politicienii au propus o plafonare la 15%
