Cati europeni pe metru patrat vor fi la Oscar 2016

Actorii din Europa nu au mai dominat niciodata categoriile principale ale premiilor Academiei Americane de Film asa cum se intampla anul acesta. Categoria cea mai “europeana” este cea a nominalizatilor pentru cel mai bun actor in rol secundar
O privire scurta pe lista cu nominalizatii premiilor Oscar din acest an ne face sa tragem concluzia ca, dincolo de faptul ca toti actorii sunt albi, o mare parte a acestora nu sunt americani, ci europeni si – pe alocuri – australieni. Este adevarat ca Academia Americana de Film premiaza peliculele produse cu bani americani, insa asta nu ne face sa intoarcem capul si sa ne intrebam “dar ce, americanii nu mai stiu sa joace”?
Citeste si:??10 lucruri pe care nu le stiai despre Premiile Oscar
La categoria cel mai bun actor in rol secundar intalnim recordul absolut, trei actori din cinci fiind britanici: Christian Bale (“The Big Short” – tradus la noi senzational ca “Brokerii apocalipsei”, sic!), Tom Hardy (“The Revenant/The Revenant: Legenda lui Hugh Glass”, regizat de mexicanul Alejandro González Iñárritu) si Mark Rylance (“Bridge of Spies/Podul spionilor”).
La categoria cel mai bun actor in rol principal, doi din cei cinci nominalizati sunt europeni. Irlandezo-germanul Michael Fassbender este nominalizat pentru rolul lui Steve Jobs din filmul cu acelasi nume (fie vorba intre noi, doar obsesia si cultul americanilor pentru Jobs ii poate aduce un premiu!) si britanicul Eddie Redmayne, nominalizat pentru rolul din din “The Danish Girl”. Tot doua prezente europene, fix din aceleasi filme ca cei doi de mai sus, gasim si la categoria cea mai buna actrita in rol secundar, britanica Kate Winslet (“Steve Jobs”) si suedeza Alicia Vikander (“The Danish Girl”). Cea mai saraca categorie in nominalizati europeni este cea mai buna actrita in rol principal, unde sunt nominalizate britanica Charlotte Rampling pentru rolul din emotionantul “45 Years/45 de ani” si Saoirse Ronan (“Brooklyn”), o irlandeza nascuta in Statele Unite.
Cum ajunge un film european la Oscar
“Un lucru bun in Europa este ca nu trebuie sa faci ceva anume ca sa ajungi sa fi nominalizat la Oscaruri. In principiu, un film european este din start un potential candidat pentru premiile de peste ocean, pentru ca exista categorii dedaicate filmelor straine”, imi spunea Pawel Pawlikowski, regizorul polonez al peliculei “Ida” in cadrul unui interviu acordat in decembrie 2014 la Riga cu ocazia decernarii premiilor Academiei Europene de Film. Cateva saptamani mai tarziu, Pawlikowski castiga premiul Oscar pentru cel mai bun film intr-o limba straina, primul pentru cinematografia poloneza (din totalul a zece nominalizari avute in istoria Oscarurilor).
Premii europene, automat Oscar?
Academia Europeana de Film a facut din a”Ida” regina filmului european in 2014, acordandu-i nici mai mult, nici mai putin de cinci premii (din sase nominalizari): cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu, cel mai bun director de imagine si premiul publicului. Pawlikowski spune ca nu nu si-a imaginat niciodata ca a”Ida” poate deveni un succes in afara continentului european, si totusi filmul a fost nominalizat pentru cel mai bun film strain la Globurile de Aur, unde a pierdut in fata a”Leviathan” al regizorului rus Andrey Zvyagintsev si nominalizat de Academia Americana de Film la premiile Oscar 2015 pentru doua categorii: cel mai bun film intr-o limba straina si premiul pentru cea mai buna imagine (Lukasz Zal si Ryszard Lenczewski).
Daca ne uitam putin mai in urma, remarcam acelasi traseu si pentru alte filme. In 2013, a fost anul italienilor, acestia reusind sa atraga atentia ca cinematografia din peninsula nu a murit de tot si ca, a”la vitta e bella” in continuare. Astfel, cel mai premiat film a fost a”La Grande Belleza/The Great Beauty” in regia lui regia Paolo Sorrentino, care a luat trei premii – pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor si cel mai bun actor. La inceputul anului 2014, Oscarul pentru cel mai bun film intr-o limba straina mergea la Sorrentino.
In 2012, dupa ce a obtinut anul acesta la Cannes Palme d”Or-ul pentru cel mai bun film, pentru a”Amour”, austriacul Michael Haneke a venit in Malta pentru a lua cam tot ce era de luat (ma refer la categoriile considerate cele mai importante): cel mai bun actor, cea mai buna actrita, cel mai bun regizor si cel mai bun film, iar apoi, peste ocean, regizorul ridica si mult ravnita statueta de aur la Oscaruri.
Citeste si:?Cel mai “alba” Oscar din istorie
Acest patern se repeta si daca mergem mai inapoi in istoria premiilor celor doua acedemii, dar nu este neaparat o regula de aur ca filmul european al anului sa fie si cel mai bun film intr-o limba straina. Insa, dintre filmele nominalizate la aceasta categorie trei sunt europene, unul iordanian si unul columbian.
Filmele straine ale lui 2016
Cele trei pelicule europene nominalizate anul acesta sunt “Mustang” (Franta/Turcia/Germania, regia Deniz Gamze Ergüven – la Oscar filmul participa ca nominalizare din partea Frantei), “Son of Saul” (Ungaria/regia: László Nemes) si “A War/Krigen” (Danemarca/regia Tobias Lindholm).
“A War” a fost foarte bine primit de public si de critica, insa nu are nici un premiu important la activ. Insa, filmul spune o poveste care ar putea sa-i sensibilizeze pe criticii Academiei Americane de Film: drama unei comapnii daneze care lupta impotriva regimului taliban in Afganistan.
Lungmetrajul francez al regizorului turc Deniz Gamze Ergüven a castigat un premiul la Festivalul International de Film de la Cannes – premiul Europa Cinemas Label, bifand si doua alte nominalizari Queer Palm si Caméra d”Or (marele premiu pentru cea mai buna regie), in timp ce Academia Europeana de Film i-a acordat premiul Premiul pentru coproductie europeana – Prix Eurimages.
Citeste si:?Pe cine sa pariezi la premiile Oscar
“Son of Saul” este unul dintre filmele eveniment ale anului trecut si una dintre cele mai puternice pelicule realizate vreodata avand ca subiect oribilele evenimente din tabara de concentrare de la Auschwitz-Birkenau din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Fara imagini cu sute de trupuri de morti aruncate unele peste altele care sa socheze audienta, fara imagini de ansamblu ale taberei de concentrare si fara a incerca sa fie 100% obiectiv, tanarul regizor ungar László Nemes (38 de ani, filmul este debutul sau in lungmetraj) reuseste sa creeze una dintre cele mai puternice pelicule a carei actiune il va tine pe spectaor cu sufletul la gura de la inceputul si pana la finalul filmului. Pelicula spune povestea a doua zile din viata lui Saul Auslander (Géza Rohrig), un prizonier evreu din Ungaria fortat sa lucreze pentru nazisti in camerele de gazare de la Auschwitz si …