CCR analizeaza, in 7 martie, sesizarea depusa de Avocatul Poporului la Legea care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului

Sesizarea Avocatului Poporului privind Legea?care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului va fi analizata de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in 7 martie, potrivit unor oficiali ai CCR, citati de Agerpres.
In 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anuntat ca a sesizat Curtea cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, conform caruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in situatie de incompatibilitate.
Potrivit Avocatului Poporului, “prevederile art. 2 din Legea 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat”.
In vederea efectuarii analizei de neconstitutionalitate, Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementarilor referitoare la conditiile de ocupare a functiilor si demnitatilor publice din cadrul celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale – legislativa, executiva si judecatoreasca.
Astfel, Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenta legislativa in stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective si general valabile pentru ocuparea functiilor apartinand celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale, aspect de natura sa aduca atingere principiului echilibrului puterilor in stat; lipsa de previzibilitate a sintagmei “nu au suferit condamnari penale”; lipsa unui tratament juridic diferentiat aplicabil unor persoane care nu se afla in situatii analoge, in speta, persoanele condamnate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pe de o parte, si persoanele condamnate pentru infractiuni savarsite din culpa, pe de alta parte.
Conform sursei citate, Constitutia consacra dreptul legiuitorului de a stabili conditiile concrete de ocupare si exercitare a unei functii, insa, in procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligatia de a respecta principiile constitutionale si de a adopta, in consecinta, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat si eficient, care sa asigure respectarea principiului constitutional al echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale.
“Este de necontestat faptul ca o persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de integritate, legalitate si corectitudine menite sa consolideze increderea cetatenilor in autoritatile statului, insa cadrul legislativ ce guverneaza conditiile de accedere la o functie trebuie sa fie unul coerent, predictibil si unitar, aplicabil tuturor reprezentantilor celor trei puteri organizate in cadrul democratiei constitutionale. Separatia puterilor in stat nu inseamna lipsa unui mecanism de control intre puterile statului; dimpotriva, presupune existenta unui control reciproc, precum si realizarea unui echilibru de forte intre acestea”, a precizat AP.
Avocatul Poporului sustine ca un asemenea echilibru nu poate fi realizat decat prin existenta unui sistem coerent menit sa asigure conditii de integritate general valabile in exercitarea functiilor apartinand acestor trei puteri si aceasta cu atat mai mult cu cat, in conformitate cu prevederile actuale ale Constitutiei, in procesul de desemnare a prim-ministrului si de numire a Guvernului, au un rol esential atat presedintele Romaniei, cat si Parlamentul.
Sursa citata face referire la Decizia nr. 799/2011 a Curtii Constitutionale potrivit careia principiul echilibrului puterilor in stat trebuie aplicat, in egala masura, in modul de atribuire si de exercitare a competentelor tuturor autoritatilor publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeasi putere. In context, Avocatul Poporului observa ca, “in legislatia interna, chiar in cadrul aceleiasi puteri si …