Master Planul General de Transport – documentul strategic ce defineste si prioritizeaza investitiile in infrastructura Romaniei, pe urmatorii 15 ani – a fost acceptat, in varianta finala, de catre Comisia Europeana, dar cu doua variante de implementare a proiectelor, informeaza Ministerul Transporturilor, potrivit HotNews.ro.
Pe langa mici modificari – autostrada de la Bacau la Pascani, transformata in Drum expres, Inelul de autostrada a Capitalei facut pe partea de nord, initial ca „half-profile”, si extinderea la trei benzi pe sens a autostrazii Bucuresti-Pitesti, documentul aduce o informatie cruciala care, practic, imparte strategia in doua scenarii: unul optimist, in care pana in 2020 s-ar putea face aproape toate marile autostrazi si drumurile expres din plan, si altul pesimist in care, din cauza politicilor fiscale nedisciplinate si a lipsei de reforma, abia daca se va reusi terminarea autostrazii Sibiu-Pitesti si a celor cateva autostrazi deja incepute, informeaza HotNews.ro.
Concret, in varianta finala, dupa discutiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor vine legata de un aspect crucial si imparte, practic, Master Planul in doua mari scenarii:
?? – Un scenariu pesimist, in care Romania va face mai putine proiecte, bazandu-se doar pe banii europeni si cofinantarile nationale;?? – Un scenariu optimist in care Romania sa faca mult mai multe proiecte, accesand imprumuturi externe care sa completeze fondurile existente.Conditia – cheie pentru acest ultim scenariu este ca oficialii Comisiei Europene sa aprobe, in cazul Romaniei, o asa numita clauza de reforma structurala, adica derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani, incepand cu 2017. De precizat ca cele doua scenarii, cu sau fara clauza de reforma structurala, afecteaza, in principal, componenta rutiera, componenta pe care se pune cel mai mare accent in Master Plan, cel putin pe urmatorii cinci ani, precizeaza HotNews.ro.Conform descrierilor Comisiei Europene,? pentru a fi pe deplin operationala din 2017, asa cum doresc oficialii romani de la Transporturi, „clauza de reforma structurala” presupune reforme majore in sistem, care sa aiba efecte bugetare pozitive directe pe termen lung si care trebuie puse in aplicare, pe deplin. Totul, insa, intr-un cadru financiar bine stabilit si fara cresteri nesustenabile de deficit, precum cele preconizate odata cu adoptarea Noului Cod Fiscal si a masurilor de taiere a taxelor si crestere a salariilor.In varianta optimista, in care Comisia Europeana ar activa clauza de reforma structurala pentru Romania, incepand cu anul 2017, tara noastra ar putea accesa imprumuturi externe de circa opt miliarde de euro, care sa completeze fondurile europene si bugetare la dispozitie pentru infrastructura rutiera, pana in 2020.Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare si imprumuturi externe, Romania ar urma sa deruleze, in urmatorii cinci ani, 18 proiecte de infrastructura rutiera prin Fondul de Coeziune (FC) si alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regionala (FEDR).In acest scenariu optimist, in care Romaniei i-ar fi aprobata clauza de reforma structurala si derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea urmatoarelor proiecte:?? ?- Autostrazi: Sibiu – Pitesti, Comarnic – Brasov, Sibiu – Brasov, Tg Neamt – Pascani – Iasi, Nadaselu – Suplacu de Barcau (Bors si Oradea), Pitesti-Craiova si A0 (Inelul Bucurestiului) la nivel „half-profile”;?? ?- Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploiesti-Buzau-Foscani-Bacau-Pascani, legatura A3 – Aeroportul Henri Coanda;?? ?- Finalizarea tuturor autostrazilor si drumurilor incepute in prezent, dar intarziate si neterminate la termen;?? ?- Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, sapte variante de ocolire si drumul expres Constanta – Tulcea – Braila, la pachet cu podul peste Dunare.
In varianta pesimista, scenariul in care clauza de reforma structurala nu va fi acceptata, Romania se va baza doar pe banii proprii si fondurile nerambursabile, aferente perioadei 2014-2020.Mai exact, privind autostrazile, in urmatorii cinci ani ar urma sa fie finalizat ce s-a inceput, in trecut, si nu s-a terminat inca (Lugoj-Deva, Sebes – Turda, C. Turzii – Targu Mures) si se va face doar autostrada Sibiu – Pitesti, ca proiect nou. La asta se mai adauga si drumul expres Ploiesti-Buzau-Bacau si centura sud a Capitalei. Chiar si asa, doar pentru aceste proiecte, previziunile din Master Plan indica un deficit de circa 700 de milioane de euro ce trebuie …
