Dupa interventia REPO a Bancii Nationale, de pe 3 octombrie, cu suma oferita si adjudecata de 9,3555 miliarde de lei, cand indicele Robor sarise, la trei luni, de la 1,71 la 1,80, indicele a scazut cu un basis point, la 1,79. Apoi, a coborat si a stat la 1,78 in urmatoarele doua zile, 5-6 octombrie.
S-a apreciat iar la 1,79, pe 9 octombrie si a stationat pe 1,78 (10 – 11 octombrie). Pe 10 octombrie, BNR a intervenit cu o noua operatiune REPO, cu 4,1324 miliarde de lei. Ambele operatiuni REPO au fost, desigur, la dobanda de referinta a pietei, 1,75%. Pe 12-13 octombrie, a reinceput insa aprecierea indicelui Robor, la 1,82, respectiv 1,84 si ramane pe acelasi palier de stationare.
La precedenta apreciere de acelasi ordin de marime a indicelui Robor, a iesit scandalul public pe care il cunoastem. Care e semnificatia evolutiilor? Avem motive sa ne temem?
„Putem sa vorbim despre tendinta de crestere a Robor din ultimele saptamani. Dar sa vorbim despre faptul ca Robor a crescut azi, la 3 luni, cu 4 basis points fata de ieri mi se pare ca nu are sens. Miscari de 4 basis points, ce inseamna 0,04%, mi se par absolut nesemnificative”, spune Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.
Dar putem sa discutam intr-adevar despre tendinta, a explicat Dumitru pentru Romania libera, „ca am venit de la sub 1% si suntem in jur de 1,75”. Totusi, in pofida noii interventii REPO a BNR pe piata monetara, aprecierea Robor continua. Ce se intampla?
„Nu are absolut nici un sens sa vorbim ca de ieri pana azi indicele Robor a crescut cu nu-stiu-cate basis points. Nu are nici o semnificatie. Si in interiorul unei zile sunt fluctuatii, in functie de cererea si oferta existente in piata monetara”, spune expertul.
Anormal a fost ca am avut un Robor foarte scazut, „explicat cumva partial de faptul ca am avut o inflatie negativa pentru destul timp”, spune Ionut Dumitru. Dar astazi „inflatia creste si tendinta e de crestere, ceea ce, inevitabil, va duce la cresterea indicelui Robor. Ca in acelasi timp au mai fost niste factori conjuncturali, ce au precipitat cresterea e adevarat”, a declarat Dumitru pentru RL.
Factorii conjuncturali tin de guvernare
Care au fost acesti factori conjuncturali? Platile de taxe la buget reprezinta un factor. Apoi, Guvernul a cerut companiilor de stat sa plateasca un superdividend destul de mare, ce a extras lichiditatea din piata. In al treilea rand, Finantele, pe perioada verii, au continuat sa emita lunar – o suma relativ constanta de la luna la luna – titluri de stat.
Emisia a fost facuta pe fondul existentei unor maturitati destul de mici. Adica, au ajuns la maturitate titluri de stat in suma relativ mica – un miliard-doua miliarde de lei. Finantele au emis titluri de 3-4 miliarde de lei lunar.
„Si aceasta a extras din lichiditatea de pe piata cam doua miliarde de lei lunar”, spune expertul. Ministerul de Finante este insa constant pe piata, pentru a-si finanta necesarul. Nu aceasta e problema, sustine Ionut Dumitru. Mai sunt fluctuatii de lichiditate si pentru ca, lunar, ajung la maturitate niste titluri, care pot fi in numar mai mare sau mai mic.
„Evident, aceasta influenteaza si lichiditatea de pe piata monetara. Acum, a fost o suprapunere de mai multi factori, pe langa cei fundamentali. Robor incepuse sa creasca de o perioada, dar nu atat de repede”, arata Dumitru.
BNR injecteaza lichiditate
In ultimele zile, spune presedintele Consiliului Fiscal, „avem o stabilizare a Robor in jurul dobanzii de politica monetara – 1,75%. Acum, nu facem farmacie”. Era de anticipat, dupa decizia BNR de saptamana trecuta, pentru ca Banca Centrala a redus coridorul dintre dobanda la facilitatea de depozit si dobanda la cea de credit si a spus ca va injecta lichiditate la dobanda de politica monetara de 1,75, explica expertul.
Dar care e semnificatia revenirii bancii centrale cu o noua operatiune REPO? „In momentul de fata, BNR injecteaza saptamanal lichiditate la 1,75%. Este un lucru absolut normal. Acesta e rolul dobanzii de politica monetara. BNR injecteaza sau absoarbe …
