„Chiar se intampla asa ceva, ca acest teritoriu sa fie insfacat acum, in Europa secolului al XXI-lea?”, se intreaba analistul Clemens Wergin, editor pe domeniul extern al grupului german Die Welt si autorul blogului Flatworld, intr-un material de opinie publicat pe site-ul New York Times.Insa actiunile Rusiei nu au fost singurele care au surprins. Cei care au urmarit dezbaterile din Germania pe tema crizei din Ucraina au fost martorii unei fenomen bizar: o parada de fosti politicieni si personalitati mergand prin studiourile TV si facand pe avocatii Rusiei.Potrivit acestor personaje, printre care si fostii cancelari germani Gerhard Schroder si Helmut Schmidt, NATO si Uniunea Europeana au fost adevaratii agresori, pentru ca au indraznit sa se extinda in teritoriul care apartinea, in mod legitim, sferei de interes a Rusiei. Si se pare ca o parte din publicul german este de acord, in opinia specialistului.”Credeati ca germanii sunt campioni la legislatia internationala si ordinea mondiala bazata pe reguli? Mai ganditi-va o data”, recomanda Wergi, care ii acuza pe conationalii sai de o „ipocrizie tipatoare”.Aceiasi oameni care s-au folosit de legea internationala pentru a critica invazia americanilor in Irak, gasesc acum, din postura de realisti, scuze pentru nevoia Rusiei de a incalca suveranitatea altor natiuni.De fapt, in ciuda acuzatiilor rasunatoare ale SUA la adresa Irakului, Administratia lui Bush s-a bazat pe cel putin 16 rezolutii ale Consiliului de Securitate ONU pentru a incepe operatiunile. Presedintele rus Vladimir Putin nu a avut niciuna. Singurul numitor comun al celor doua opinii germane pare a fi „anti-americanismul”.O parte din acest sentiment pro-Moscova reprezinta rezultatul propagandei sponsorizate de Rusia: o investigatie recenta a publicatiei Welt am Sonntag a scos la iveala cum o retea suspecta de sustinatori ai Rusiei a dat contur discursurilor publice din Germania, sustine analistul pe probleme externe.Chiar si forumurile de discutii cu Rusia, cofinantate de guvernul german, sunt pline de prieteni de-ai lui Putin, chiar si de partea germana, continua el. Exista, de asemenea, un curent ingrijorator printre germanii de rand, care aminteste de regretabilele traditii ale Germaniei.Germania s-ar putea indeparta din nou de VestAm ajuns sa ne gandim la Germania ca la o tara a Europei de Vest, insa aceasta imagine este, in mare parte, un produs al aliantelor Razboiului Rece. Inainte, Germania a ocupat o zona riscanta de mijloc intre est si vest.Dupa 25 de ani de la sfarsitul Razboiului Rece, societatea germana s-ar putea indeparta din nou de Vest, preconizeaza Clemens Wergin, care da exemplu un sondaj de luna trecuta a Infratest.Cercetarea a aratat ca 49% dintre germani vor ca tara lor sa aiba o pozitie mediana intre Vest si Rusia fata de criza din Ucraina, in timp ce numai 45% au declarat cu fermitate ca vor ca Germania sa se alature taberei Vestului.Aceasta atitudine anti-Vest provine din ambele parti ale spectrului politic. Pe de o parte, vine din doctrina de stanga, care este in mod instinctiv anti-americana si care se aseaza de partea oricarui actor international ce provoaca status-quo-ul si conducerea puterilor vestice.Pe de alta parte, avem dreapta popularilor europeni, care sunt de acord cu propaganda rusa, potrivit careia Europa a devenit prea toleranta, prea permisiva in probleme de moralitate, prea necrestina si ii ureaza bun venit unui lider autoritar care pune la incercare caracterul multilateral neclar al Europei.Ce o impiedica pe Merkel sa-l pedepseasca pe PutinAceste atitudini anti-vestice au existat de decenii, insa, pana acum, au fost impinse la marginea politicii. In prezent, sunt acceptate chiar si de elite sau de membri ai principalelor partide.Toate acestea, impreuna cu investitiile uriase ale companiilor germane in Rusia, impun constrangeri asupra nivelului de agresivitate pe care il poate manifesta guvernul condus …
