Pozitiile antagonice ale Presedintiei si Guvernului in privinta bugetului si a Memorandumului cu FMI genereaza o noua ecuatie, cu multe necunoscute si efecte greu de anticipat. Totusi, analistii economici nu impartasesc pesimismul afisat de politicienii puterii in privinta efectelor.Refuzul presedin?telui Traian Basescu de a semna Memorandumul cu FMI este legat de angajamentul Guvernului in fata Fondului de a majora acciza la combustibil cu 7 eurocenti la litru, acelasi motiv pentru care seful statului avertizase anterior ca va retrimite in Parlament bugetul pe 2014. Imediat dupa anuntul de la Cotroceni, premierul Victor Ponta a declarat ca acordul cu FMI este suspendat. A fost corectat de purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Bogdan Oprea, care a precizat ca Acordul stand-by 2013-2015 cu FMI ramane valabil, doar ca seful statului solicita renegocierea clauzei referitoare la acciza suplimentara la carburant.
Ce variante are Guvernul
Pentru 2014, Executivul s-a angajat ca deficitul bugetar sa fie limitat la 2,2% din PIB, iar in proiectul de buget pentru anul viitor au fost prinse masuri precum indexarea pensiilor cu 3,75%, cresterea salariului minim (la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 si la 900 lei de la 1 iulie 2014) sau burse pentru medicii rezidenti. In plus, unele ministere, precum cel condus de Liviu Dragnea, primesc sume considerabil mai mari decat in 2013 (in cazul Ministerului Dezvoltarii, cresterea este de peste 1,2 miliarde lei). Pentru ca bugetul sa poata suporta toate aceste cheltuieli, Guvernul a luat, in contrapartida, masuri precum introducerea impozitului pe constructii speciale, schimbarea modului de calcul al accizelor ori cresterea accizei la carburant. In cazul in care ar fi constrans sa renunte la acciza de 7 eurocenti la litrul de benzina si motorina (din care s-a estimat ca se vor strange suplimentar la buget 2,26 miliarde lei), Cabinetul Ponta are la dispozitie trei variante.
Prima se refera la majorarea deficitului bugetar in conditiile reducerii veniturilor si a pastrarii cheltuielilor. Aceasta varianta nu va fi insa acceptata de FMI si ceilalti parteneri europeni.
O a doua varianta presupune mentinerea deficitului bugetar angajat, dar scaderea cheltuielilor, astfel incat sa se incadreze in plafonul redus al veniturilor bugetare. Pana acum, guvernantii nu au dat vreun semn ca ar fi dispusi sa scada cheltuielile astfel incat sa compenseze neintroducerea accizei de 7 eurocenti, desi presedintele Traian Basescu a indicat, in mod repetat, cel putin doua domenii in care se pot face economii substantiale: 1,4 miliarde lei de la Ministerul Dezvoltarii (de la trei programe, care pot fi derulate cu bani europeni) si 600 milioane lei de la serviciul datoriei publice (dobanzile la credite). Mai mult de atat, premierul Ponta a organizat ieri o ampla desfasurare de forte pentru a arata presei cate autostrazi va face cu banii proveniti din acciza suplimentara la combustibil.
In fine, a treia varianta pe care o are Guvernul la dispozitie presupune mentinerea deficitului bugetar la 2,2% din PIB, dar si a cheltuielilor, fiind insa nevoie de gasirea de noi surse de venituri pentru a acoperi gaurile din buget (determinate atat de neintroducerea accizei de 7 eurocenti la litrul de combustibil, cat si de mentinerea cotei de cofinan?tare la fondurile europene la 15%, in loc de 5% cat a fost convenit cu repre?zentantii Comisiei Europene).
Ce pot insemna aceste noi surse de venituri? Noi taxe, dupa cum a lasat deja a se intelege ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
Ce se intampla a??cu bugetul pe 2014
Sustinand ca acciza de 7 eurocenti nu era oricum prevazuta in proiectul de buget pe 2014 si ca documentul aflat in dezbaterea Parlamentului reprezinta vointa Guvernului, liderii …
