UPDATE 15.00: MAE informeaza?ca, prin decizia pilot de marti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a reiterat existenta unei probleme structurale in ceea ce priveste suprapopularea din centrele de retinere si arest preventiv si din unitatile penitenciare din Romania, si a confirmat, totodata, progresele inregistrate si a apreciat masurile deja adoptate sau prognozate de catre statul roman in acest sens.
„Prin aceasta hotarare, Curtea a reiterat existenta unei probleme structurale in ceea ce priveste suprapopularea din centrele de retinere si arest preventiv si din unitatile penitenciare din Romania, si a confirmat, totodata, progresele inregistrate si a apreciat pozitiv masurile deja adoptate sau prognozate de catre statul roman pentru a contracara acest fenomen al suprapopularii.
In acelasi timp, Curtea a recomandat masuri suplimentare din partea autoritatilor nationale, fie de natura logistica, fie de politica penala, precum si consolidarea, respectiv, introducerea unor remedii de natura preventiva si compensatorie, pentru situatiile in care o persoana se confrunta cu sau a fost expusa la suprapopularea in locurile in care este sau a fost detinuta”, se arata intr-un comunicat MAE.
?
UPDATE 13.15:?Curtea Europeana pentru Drepturile Omului nu a cerut Romaniei sa implementeze anumite masuri pentru a imbunatati conditiile de detentie din inchisori, ci un plan de masuri coerent si viabil, ceea ce nu e greu de facut, a declarat, pentru Mediafax, directorul executiv APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.
„Curtea a dat un termen de sase luni de la data la care hotararea ramane definitiva pentru ca Guvernul Romaniei sa vina cu un plan de masuri, sa rezolve problemele din penitenciare care nu se rezuma la supraaglomerare, ci este vorba in general de conditii: lipsa igienei, calitatea hranei si asa mai departe. Acestea sase luni sunt de fapt mai multe, cel mai probabil vor fi noua luni pentru ca de regula hotatarile Curtii raman definitive in trei luni de la pronuntare, daca nimeni nu face cerere de trimitere la marea camera sau daca nu toti cei implicati fac cerere, anunta ca renunta sa trimita la marea camera. Deci este vorba in principiu de noua luni.
Se poate discuta daca este un termen scurt sau lung, insa, daca ne uitam ca hotararea Iacov Stanciu, care cerea tot masuri generale statului roman cu privire la conditiile din penitenciare, este din 2012 si statul nu a facut nimic serios pana acum, stam sa ne gandim „de ce ar da Curtea un termen mai lung?” Plus ca nu cere efectiv implementarea masurilor, ci cere un plan de masuri coerent si viabil. Nu e greu sa faci un plan de masuri in aceste luni, mai greu este sa le aplici. Asta nu inseamna ca odata ce statul a venit cu planul de masuri, gata s-a terminat.
Problema va ramane in analiza comitetului de ministri prin departamentul pebtru executarea hotararilor CEDO. Curtea Europeana are si un mecanism de implementare reprezentat de comitetul de ministri, prin departamentul pentru executarea hotararilor CEDO. Si acest mecanism va urma sa supravegheze, evalueze modul cum statul aduce la indeplinire cele planificate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv APADOR-CH, Nicoleta Andreescu.
UPDATE 13.00:?Directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Marius Vulpe,?a declarat, dupa ultimatumul dat de CEDO,?ca legea gratierii sau arestul la domiciliu nu vor rezolva problema supraaglomerarii din inchisori, pe termen lung singura solutie fiind constructia de noi penitenciare.
a”Pe termen lung, singura solutie este construirea de noi locuri de detentie si renovarea celor vechi deoarece condamnarile vin tocmai pe acest temei. Numarul de detinuti fluctueaza, am avut 35.000 de detinuti, acum avem circa 27.200.
Gratierea sau arestul la domiciliu nu rezolva problema din penitenciare (….) Propunerea legislativa pe de-o parte, pe de alta parte construirea de noi locuri de detentie in penitenciarele deja existente (…) Au fost identificate locurile si inaintate propunerile catre Ministerul Justitiei (…) La o unitate noua iti trebuiesc angajati, deci nu e o varianta pe termen scurt. Cea mai buna solutie e construirea (n.r – de spatii noi) in penitenciarele deja existente”,a subliniat directorul ANP, Marius Vulpe, marti, in cadrul unei conferinte de presa.
UPDATE 12.30:?Premierul Sorin Grindeanu a declarat, dupa decizia CEDO,?ca a avut deja o discutie cu ministrul Justitiei, Tudorel Toader, si ca este convins ca acesta va veni „in ritmul potrivit” cu planul de masuri pe care tara noastra trebuie sa le ia in termenul de sase luni stabilit de instanta europeana.
„Decizia ne obliga ca in cele sase luni sa venim cu un plan concret agreat si de Consiliul de ministri, dar si de Guvernul Romaniei, astfel incat problema semnalata de catre CEDO sa inceapa sa fie rezolvata, pentru ca aceasta decizie vine ca urmare a problemelor existente in penitenciarele din Romania. Deci, urmare a acestor probleme, avem aceasta decizie care ne da un termen de sase luni, in care sa venim cu aceste masuri”, a declarat Grindeanu.
UPDATE 12.00: Presedintele ICCJ, Cristina Tarcea, a declarat, la sediul CSM, ca este sceptica referitor la solutionarea problemelor din sistemul penitenciar in doar sase luni.
„Este cunoscuta in lumea juridica o asemenea propunere, atat in ceea ce priveste existenta bratarilor, la un moment dat, discutiile erau atat de avansate – cunoasteti ca ratiuni de ordin financiar au impiedicat punerea in executare a unei astfel de masuri. De altfel si munca in folosul comunitatii este o chestiune care de-a lungul timpului s-a discutat.
Urmeaza sa se aplece legiuitorul cu atentie asupra acestui aspect, pentru ca exista un principiu al dublei incriminari. Cred ca in sase luni vom avea timp suficient sa prezentam un calendar, dar sunt destul de sceptica referitor la rezolvarea acestei situatii in sase luni. Imi este greu sa cred ca in sase luni se va rezolva ce nu s-a rezolvat in 20 de ani”, a declarat sefa ICCJ.
UPDATE 11.15: Conditiile de detentie din penitenciarele din Romania contravin?Conventiei Europene pentru Drepturile Omului si arata o disfunctionalitate structurala care necesita adoptarea de masuri generale de catre stat, a decis marti Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, potrivit News.ro.
Magistratii CEDO insarcinati cu dosarul au decis, in unanimitate, ca Romania a incalcat Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.
Astfel, s-a decis ca?Romania trebuie sa plateasca, in total, 16.000 de euro despagubiri morale si 1.850 de euro cheltuieli de judecata, dupa ce instanta europeana a fost sesizata de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi in legatura cu conditiile din inchisorile din Romania.
Curtea Europeana pentru Drepturile Omului va prezenta, marti, o procedura pilot privind conditiile din sistemul de detentie din Romania, urmand sa se stabileasca calendarul pe care statul roman trebuie sa il respecte pentru a remedia problemele sesizate, informeaza Mediafax.
Procedura pilot, asa cum este descrisa in regulamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului, se aplica atunci cand Curtea considera ca pe rol se inregistreaza un numar semnificativ de cereri similare a caror cauza este comuna si pare sa fie o disfunctionalitate structurala sau sistemica in statul parat. Prin aceasta forma de cooperare cu statul, examineaza pentru a stabili daca exista disfunctionalitati in plan national, iar daca acestea exista, CEDO fixeaza un cadru temporal, in care guvernul trebuie sa identifice si sa implementeze masuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.
Guido Raimondi, presedintele Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la inceputul acestui an ca numarul cazurilor impotriva Romaniei a crescut cu 108% in anul 2016, adaugand ca este vorba de cazuri repetitive care reflecta dificultati de ordin sistemic sau structural si cere gasirea unor solutii la nivel national.
„In primul rand, in privinta Ungariei si Romaniei, unde numarul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% in 2016, aceasta situatie vizeaza cauze legate de conditiile de detentie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru ca intra sub incidenta Articolului 3 din Conventie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflecta dificultati sistemice sau structurale si necesita gasirea unor solutii interne”, a declarat Raimondi in discursul sustinut cu ocazia ceremoniei oficiale de inceput de an judiciar.
Romania nu este prima tara membra a Consiliului impotriva careia se pronunta o astfel de decizie pilot.
In cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronuntata in ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea si conditiile din penitenciarele italiene reprezinta o problema „endemica si structurala incompatibila cu Conventia Europeana pentru Drepturile Omului”. In urma hotararii, statul italian a platit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detentie, pentru toate persoanele aflate in condamnare, dar si retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.
De asemenea, CEDO poate recomanda si reducerea populatiei carcerale, prin limitarea aplicarii masurilor privative de libertate. Tot in cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul ca multi dintre cei privati de libertate erau arestati preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situatia din penitenciare.
Deciziile CEDO difera, insa, de la caz la caz. Astfel, in privinta Ungariei, CEDO a acordat, in 2015, un termen pentru ca statul sa prezinte un set de solutii Comitetului de ministri. Ungaria isi propune acordarea unei indemnizatii pecuniare, mai mica cu 40%, adica nu mai mare de 5 euro pe zi fata de sumele de bani pe care Curtea le stabileste atunci cand constata o despagubire. Sumele difera de la o tara la alta pentru ca se …
