de Anca SIMINA Publicat la: 03.10.2013 20:57 Ultima actualizare: 03.10.2013 21:08
Dupa 296 de zile, cat intelegerea dintre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta a fost recunoscuta ca valabila, de ambele parti, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnarii Pacii de la Cotroceni nu este nici macar aproape de a fi realizat. Regionalizarea, reforma electorala si revizuirea Constitutiei au fost amanate cu cel putin un an, in timp ce a”noua Lege a Sanatatii” este abia in faza de dezbatere publica.
Cat despre aderarea la Spatiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea? pactului si punerea lui in bratele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, tinta poate fi deja considerata ratata inclusiv pentru prima parte a anului 2014 in conditiile amanarii raportului MCV si al alegerilor europarlamentare din vara.
Cu toate acestea, in pregatirea anului electoral 2014, pactul este pe cale sa fie denuntat oficial, cu toate ca nici Traian Basescu, nici Victor Ponta nu se afla la prima incalcare a acordului.
TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DE COLABORARE
In 10 luni si jumatate, cat coabitarea a functionat oficial in Romania, presedintele si premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor sefi Tiberiu Nitu (Parchetul General), Laura Codruta Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) si a adjunctilor lor, au depasit interimatul de la Avocatul Poporului prin ?numirea lui Anastasiu Crisu, agreat de USL, au finalizat inlocuirea ministrilor Transporturilor si Justitiei fara interventia CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori in capital-cheie ca Washington, Moscova si Paris, au iesit cu un punct de vedere comun legat de explorarea si exploatarea gazelor de sist, Basescu mandatandu-l pe Ponta inclusiv sa reprezinte Romania la Consiliul European la discutia despre politica energetica a UE.
Un acord politic intins pe 6 pagini si semnat de Victor Ponta si de Traian Basescu, conform notitelor prezidentiale, pe 12.12.2012 la ora 22.50, pactul de colaborare institutionala enumera cateva angajamente comune, unele politice, altele de conduita si arata, cel putin in scripte, cum ar trebui sa se regleze conflictele aparute intre presedinte si prim-ministru. Ambii semnatari l-au incalcat, prin pozitiile lor publice, dupa nici doua luni de la semnare.
Cine si cand a incalcat pactul
Incalcarea pactului de colaborare, chiar daca nu a fost explicit reclamata de Ponta sau de Basescu nu este insa o premiera. Inca din primele paragrafe, presedintele si premierul se angajau sa respecte, cat timp impart puterea, „principii si valori comune”.
1. Orientarea strategica a Romaniei – apartenenta la NATO si UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competitiei si economiei de piata si ale democratiei sunt intangibile – Indeplinit
Din informatiile publice, nici Ponta, nici Basescu nu au facut o optiune din a schimba orientarea Romaniei spre UE si NATO. Cu pactul semnat si trimis cancelariilor europene, premierul si-a facut intrarea in 2013 in capitale ca Berlin, Paris sau Helsinki, reabilitandu-si imaginea la Bruxelles dupa criza politica din 2012. La sfarsitul lunii, Ponta are programata intrarea la Casa Alba.
2. Securitea Romaniei – Indeplinit
Nu exista inflormatii publice ca Ponta sau Basescu ar fi afectat securitatea Romaniei. Singurele divergente care au pus in discutiile modul in care actioneaza serviciile de informatii romanesti au aparut pe 19 iulie, la aducerea in tara a lui Omar Hayssam. Daca presedintele a sustinut atunci deschis ca „Romania a efectuat o operatiune neautorizata pe teritoriul unui alt stat”, fara alte explicatii, premierul l-a contrazis. a”Cand lucrezi cu iresponsabili trebuie sa-ti asumi si aceste riscuri”, a comentat atunci Ponta, reclamand ca o parte din consilierii prezidentiali a”au incercat sa deturneze politic pentru miscarea lor de doi bani o chestiune importanta pentru stat”.
3. Independenta Justitiei si suprematia legii, statului de drept – Incalcat
a”Independenta justitiei s-a prabusit ieri cu binecuvantarea lui Ponta si asta ma face sa ma indrept spre denuntarea pactului si informarea tuturor partenerilor in fata carora mi-am pus obrazul”, a spus Basescu joi dimineata, intr-un interviu transmis la B1. Valul de critici la adresa premierului care a”a intrat cu bocancii in Justitie de dragul lui Dragnea” a venit ca urmare a revocarii procurorului Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul vicepremierului Liviu Dragnea, din functia de sef al Sectie I a DNA.
Printre altele, Basescu si Ponta s-au angajat in scris in decembrie sa nu atace si sa denigreze Justitia, sa garanteze pastrarea atributiilor institutiilor statului de drept si „sa consolideze independenta justitiei in raport cu influenta politica”.
In aprilie, cei doi se puneau de acord asupra numelor sefilor de parchete, printr-o negociere politica denuntata de societatea civila si de liberali drept „troc”. Strategia comuna contravenea pactului de coabitare care cerea „Introducerea unui proces transparent de numire care sa presupuna candidaturi deschise, criterii de exterienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie”. La acel moment, presedintele garanta ca „Justitia nu se va prabusi si nici nu va fi subordonata politic” in mandatul lui Nitu.
Unul dintre putinele angajamente bifate rapid dupa instaurarea pacii de la Cotroceni din decembrie 2012 a fost „numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare”, in persoana lui Anastasiu Crisu.
4. Prioritatile de aparare ale Romaniei – Indeplinit partial
In urma negocierilor din ultimele luni, Romania va cumpara, cu aproximativ 670 de milioane de euro, ?12 avioane multirol F-16 A/B MLU M 5.2 din Portugalia, urmand ca Statele Unite sa furnizeze munitia, armamentul, sa completeze pachetul logistic si serviciul de instruire. Acestea vor inlocui treptat MIG-urile incepand din 2015. Cu aprobarea CSAT, Guvernul a trecut prin Parlament un proiect de lege in acest sens, in luna septembrie fiind aprobata semnarea contractului cu portughezii.
Angajamentele uitate ale lui Basescu si Ponta
Dincolo de principii, acordul stabilea cateva angajamente comune, mai ales pentru situatiile in care atributiile constitutionale sunt neclare sau au dus in ultimii ani la conflicte.
1. Basescu si Ponta conveneau, cu Liviu Dragnea si Crin Antonescu martori, „ca se vor respecta si se vor abtine in a lansa dispute politice pe teme legate de angajamentele Romaniei fata de institutiile internationale” – Indeplinit partial
Primele contre au aparut. Sub forma unor ironii, inca din ianuarie, cand FMI a amanat negocierea unui nou acord cu cateva luni, avand in vedere lipsa unor progrese ale Guvernului. „Nu am indoiala ca Guvernul negociaza cu toata forta si capacitatea lui impozitul regresiv. Va aduceti aminte, maximum 16%, cat este cota unica acum, si promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii si la 8%. Stiti ca m-astept sa anunte in cursul zilei de astazi ca vor angaja inapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii ca vor rezolva problema legii sanatatii, legea reorganizarii administrative, privatizarea CFR Marfa, trebuie sa stabileasca niste conditii si eu vreau ca Guvernul sa nu fie impiedicat de prezenta mea”, justifica Basescu pe 22 ianuarie de ce a refuzat a”in mod politicos” o intalnire cu delegatia FMI.
2. Presedintele si premierul se angajau „sa se abtina de la atacuri la adresa institutiilor statului de drept (…) optand sa coopereze in pozitiile comune fata de FMI, BM, Comisia Europeana, NATO, MCV, Schengen etc” – Indeplinit partial
Chiar daca nu s-au mai intalnit fata in fata de cateva luni, cu exceptia unei sedinte CSAT, Basescu si Ponta nu au avut optiuni contradictorii ?in privinta noului acord cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana, care ar urma sa fie semnat la finalul acestui an.
Esecul Schengen, dupa opozitia ferma a Germaniei din martie, a fost insa pasat intre Palate fara a se mai tine cont de pactul de coabitare. „Eu nici n-am tinut ministri penali in Guvern, nici n-am facut presiuni pe Justitie, nici n-am dat lovituri pe CSM. Eu imi asum ca mi-am facut datoria. Cautati responsabilii in alta parte”, sugera Basescu pe 4 martie, de langa harta la care desena frontierele securizate ale Romaniei, ca vina i-ar apartine lui Ponta.
Primul pas in declansarea conflictului intern il facuse ministrul de Externe, Titus Corlatean, care sustinuse ca Romania nu va mai fi interesata de aceasta problema daca va fi amanata din nou aderarea. Daca Basescu l-a somat sa nu mai faca astfel de afirmatii, Ponta i-a luat apararea: a”De cate ori tace si nu mai face scandal de atatea ori este mai bine pentru Romania, pentru ca in cei 9 ani in care domnul presedinte Basescu s-a ocupat, mai mult sau mai putin constitutional, de relatiile Romaniei in Europa a ratat absolut toate tintele: avem MCV in continuare, nu am intrat in Schengen, nu suntem nici macar aproape de euro, deci esec pe linie”.
3. „Sa mentina coeziunea mesajului extern” si „coeziunea mesajului intern pe teme convenite” – Ratat
Primele divergente legate de mesajele externe au aparut inca din ianuarie, cand Victor Ponta sustinea ca nu va accepta niciodata o legatura Raportul pe Justitie si intrarea Romaniei in Spatiul Schengen. a”Ceea ce noi am cerut mereu a fost sa nu existe o legatura intre Schengen si MCV. Si acum ce facem, o cream noi?”, ii reclama el presedintelui.
Basescu, pe de alta parte, spunea ca legatura a fost deja facuta de statele UE si nu mai poate fi negata. a”Nu stiu de ce, si domnul Ponta, si domnul Crin Antonescu fac ochii mari cand le spui: a”Uitati-va si la MCV, chiar daca nu ii recunoastem interconexiunea. Dar voi, reprezentantii Guvernului, acceptati ca atunci cand se dezbate MCV-ul pentru Romania, in Consiliul Uniunii Europene, toate legaturile, cu putinta si fara putinta, legate de justitie”. Minciuna trebuie sa inceteze”, sustinea presedintele.
4. Cei doi „vor stabili spatiile de competitie politica” de comun acord, iar „opiniile divergente vor fi oferite ca optiuni in spatiul public” si nu lansate ca atacuri. O alta regula era evitarea „confruntarilor publice inutile”, Ponta si Basescu angajandu-se …
