Odinioara, Satu Mare avea una dintre cele mai importante fortificatii din regiune. Cetatea marca granita dintre Regatul Ungariei si Principatul Transilvaniei si era considerata drept un important punct strategic. Tocmai importanta sa militara i-a adus, insa, distrugerea, din timpul Razboiului Curutilor, incheiat in 1711, tocmai prin Pacea de la Satu Mare, semnata in cladirea actualului Muzeu de Arta.
Castrul lui Menumorut
Potrivit documentelor medievale, pe teritoriul actualului oras exista un castru care apartinea Imperiului Bulgar. Mai exact, voievodatului lui Menumorut, care este mentionat in Cronica lui Anonymus dub numele de Castrum Zotmar. Voievodatul bulgarului Menumorut, locuit mai ales de romani si, intr-o proportie mai mica, de slavi, stramosii ucrainienilor de azi, a fost cucerit de maghiari. Astfel ca, in anul 1006, regina Gisella a Ungariei a putut sa aduca o serie de colonisti teutoni, pe care i-a asezat in Mintiu, peste Somes de Villa Zotmar. Cetatea, ridicata din pamant, a fost distrusa in timpul marii invazii mongole din anul 1241. Dupa retragerea mongolilor, in locul cetatii de pamant a fost ridicata o fortareata de piatra, ca parte a efortului statelor catolice de a limita incursiunile mongolilor, apoi ale tatarilor.
Fortificatia principilor Bathory
Cetatea a capatat o noua importanta strategica dupa ce centrul Ungariei a devenit Pasalacul Otoman de la Buda, in 1541. Cetatea Satu Mare a intrat in posesia principilor Transilvaniei din familia Bathory. Acestia au modificat albia Somesului, astfel ca cetatea se afla pe o insula, legata de maluri prin trei poduri. In anul 1562, cetatea a fost asediata de o oaste otomana, condusa de Ibrahim, pasa din Buda, si de Maleoci, pasa din Timisoara. Oastea transilvana a rezistat cu succes. Insa fortificatia a fost incendiata de oaastea transilvana dupa un asediu austriac, din cadrul razboiului dintre Habsburgi si principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zapolya, care isi disputau resturile regatului feudal maghiar. Fortificatia a fost, insa, refacuta din ordinul marelui general austriac Lazarus von Schwendi, dupa planurile arhitectului italian Ottavio Baldigara. Acesta a alcatuit un plan pentagonal, cu cinci bastioane, foarte la moda in Peninsula Italica in acea vreme. Potrivit cronicilor din acea perioada, noua cetate din Satu Mare semana foarte mult cu cetatea din Oradea. Satmarul a ramas sub controlul austriecilor, dupa ce Lazarus von Schwendi a cucerit si cetatea Muncaci, precum si regiunea viticola Tokaj din Ungaria. Generalul austriac, care i-a servit pe imparatii Carol Quintul si Maximilian al II-lea, dar si pe regele Spaniei, Filip al II-lea, s-a implicat in reducerea disensiunilor religioase dintre membrii catolici ai Casei von Habsburg si nobilii protestanti maghiari. Astfel, datorita lui Lazarus von Schwendi, cetatea Satu Mare a ajuns sa faca parte din cel mai intins imperiu al vremii, pentru ca imparatul Carol Quintul domnea …
