Arheologii organizeaza sambata Ziua Portilor Deschise, in care turistii vor putea afla povestea cetatii si vor putea admira artefactele descoperite in cursul actualei campanii de sapaturi.
Una dintre cele mai faimoase cetati dacice din Romania va putea fi vizitata sambata, in cadrul Zilei Portilor Deschise. Este vorba de Cetatea Zanelor din Covasna, o fortificatie unicat in sistemul cetatilor dacice, datorita modului in care zidurile succesive ale fortaretei „insurubeaza” Muntele Zanelor. In perioada regelui dac Decebal, Cetatea Zanelor ocupa un loc proeminent in sistemul de aparare a Carpatilor Orientali. Cetatea domina depresiunea Targului Secuiesc si are linii excelente de comunicatii cu alte doua cetati dacice contemporane, cea de pe Valea Casinului si cea de pe Varful Ascutit de la Cernat. Vestigiile Cetatii Zanelor sunt cercetate de o echipa complexa de arheologi de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, de la Muzeul Brailei, de la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti, precum si de la Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe.
O poveste a gloriei si a prabusirii
Din cercetarile derulate pana acum, arheologii au fost in masura sa reconstituie o parte din istoria Cetatii Zanelor. Cel mai probabil, primele fortificatii au fost ridicate in timpul primei varste a fierului. In perioada dacica, aceasta fortificatie a devenit, probabil, resedinta unui rege sau a unui tarabostes deosebit de puternic. In epoca regatului dac al lui Burebista, cetatea a fost distrusa, probabil in timpul luptelor dintre stapanul sau si regele dac.
Ulterior, Cetatea Zanelor a fost reconstruita in stil grandios si a devenit, probabil, resedinta unui alt tarabostes, care, cel putin in epoca regelui Decebal, depindea de regalitatea cu sediul in complexul de fortificatii din Muntii Orastiei, la Sarmisegetuza.
In epoca razboaielor dintre Decebal si romani, Cetatea Zanelor a reprezentat una dintre cele mai puternice fortificatii ale dacilor. Este posibil ca ea sa fi devenit piesa principala a rezistentei dacilor din estul Transilvaniei dupa caderea Sarmisegetuzei, iar unii istorici cred ca regele Decebal ar fi putut lua in calcul continuarea luptei din aceasta cetate, dupa ce Sarmisegetuza a fost cucerita. Insa moartea regelui dac a dus la prabusirea intregului regat. Cetatea Zanelor a mai rezistat o perioada scurta asalturilor armatei romane, insa apoi a fost arsa si distrusa si, de atunci, nu a mai fost niciodata reconstruita. Una dintre cele mai mari vulnerabilitati a cetatii, la fel ca si in cazul Sarmisegetuzei, a fost lipsa unei surse de apa in interiorul incintei.
Sursele de apa cele mai apropiate erau reprezentate de cateva izvoare, aflate la o distanta de 100 – 200 de metri. Chiar in ipoteza in care aparatorii zidurilor cetatii ar fi fost istoviti de sete, cucerirea Cetatii Zanelor a fost deosebit de …
