Cine doreşte să “?mpartă” Ucraina la conferință de la București? Investigații.

Cine doreşte să "?mpartă" Ucraina la conferință de la București? Investigații.

Astazi, in București, va avea loc conferința intitulata “Teritorii contestate la frontiera Europei”. Sa organizeze acest eveniment international s-a angajat Institute for Connecting Science and Society (ICSS), Geneva, Elveția. Cel mai interesant lucru este ca participanții sunt chemați sa abordeze nu tema acelor teritorii ocupate, cum ar fi Crimeea, Abhazia sau Osetia de Sud, ci sa determine daca mai este util sa consideram Transcarpatia, Bucovina și Basarabia ca fiind drept teritorii ucrainene. Cu alte cuvinte, este o incercare de a submina integritatea teritoriala a Ucrainei. Și aceasta va vea loc sub patronajul Institutului Elvețian. “Se propune abordarea a trei cazuri principale – trei teritorii adiacente care sunt “controversate” atat pe plan internațional, cat și antropologic: Transcarpatia, Bucovina și Basarabia”, se menționeaza in mesajul organizatorilor.

In general, la prima vedere, poate parea ca evenimentul este inca o tradare din partea Europei. Cu toate acestea, de fiecare data cand se intampla așa ceva, imi amintesc de scrisoarea Dumei de Stat a Rusiei din 24 martie 2014, trimisa misiunilor diplomatice ale Ungariei, Poloniei și Romaniei, cu o propunere de dezmembrare a Ucrainei in patru parți. Evenimentul in cauza este cu siguranța ceva asemanator cu acea provocare. De aceea anchetatorii noștri au decis sa analizeze, sub al carui drapel se va desfașura aceasta conferința. Și am aflat ca ea va avea loc sub drapepul Federației Ruse.

Institutie fantoma

Potrivit datelor din Registrul de informații economice și comerț “Moneyhouse”, Institutul ICSS a fost intr-adevar inființat in Geneva, Elveția, la data de 12 martie 2017, avand statut de asociație cu adresa juridica: ch. de l”Ancien-Puits 11, 1213 Petit-Lancy. Conform Statutului, Institutul iși propune sa puna capat decalajului dintre producerea cunoștințelor științifice și accesibilitatea acestora, precum și sa consolideze relația dintre știința și societate.

Urmeaza imediat intrebarea: unde sunt aspectele legate de politica, securitate și apartenența anumitor teritorii? Acest lucru inseamna ca Institutul depașește activitațile sale legale. Iar forma de proprietate abia ii permite sa intervina in afacerile statelor straine. In plus, aflam ca aceasta organizație funcționeaza din resurse financiare obținute prin proiecte, donații, subvenții, contribuții, precum și din oricare alte surse acceptate de legislația Confederației Elvețiene. Este extrem de curios faptul ca ICSS are doi fondatori: președintele Mercier-Peschoux Chantal – cetațean francez (din municipalitatea Lance, regiunea Ile-de-France) și vicepreședintele Irina Koval-Leskova – cetațeanca ucraineana (din Odesa, Ucraina). Un pic de rabdare, dupa ce va spunem despre fiecare dintre ei, vom gasi acea urma hibrida ruseasca. Deci, nu opriți ecranul.

De la Paris cu dragoste… pentru Putin

Probabil ca pentru a face istoria mai interesanta nu vom incepe in ordine cronologica. Așadar, pe 21 martie 2016, sub patronajul lui Chantal Mercier-Peschoux (nu sa implicat el insuși), tot la Genevas ? s-a desfașurat o conferința cu titlul “Ucraina: Maidan-Odessa, doi ani mai tarziu”. Dupa cum ați ințeles deja, subiectul conferinței au fost evenimentele din 2 mai 2014 de la Odesa cand serviciile speciale rusești au provocat revolte in masa soldate cu 46 de morți. Este clar ca in timpul evenimentului, participanții au invinuit și innegrit autoritațile ucrainene, au protejat Kremlinul și au cerut partenerilor internaționali sa exercite presiuni asupra oficilaitaților de la Kiev.

Conferința insași a avut loc la Palais des Nations (cladirea ONU, Geneva). Este semnificativ faptul ca anunțul evenimentului a fost publicat pe 13 martie pe unul dintre site-urile franceze “Arr?t sur info” – segmentul gri al Internetului. Acest site, creat de franțuzoaica de origine italiana Silvia Cattori, are drept scop reflectarea evenimentelor și raspandirea informației despre razboaiele și conflictele despre care presa mondiala prefera sa taca. Sa presupunem ca vorbim despre furnizarea de informații false și partinitoare. Moderator la acest eveniment a fost Amir Forotan – reprezentant al Agenției pentru Drepturile Omului (ADH). Și aici este necesara o explicație: aceasta agenție este una dintre miile de organizații neguvernamentale cu care colaboreaza Consiliul Economic și Social (ECOSOC) – unul dintre cele șase organe principale ale Națiunilor Unite. In anul 2015, Agenția pentru Drepturile Omului a obtinut un statut consultativ special, care oficialii ofera tot dreptul de a organiza evenimente in incintele ONU. Prin urmare, conferința a fost convocata la Palais des Nations.

Astfel de ONG ar trebui sa publice anual un raport privind activitațile desfașurate, dar, din anumite motive, aceasta agenție nu face acest lucru. De asemenea, nu veți gasi pe site informații despre fondatorii acestei structuri, cu toate acestea, informațiile sunt afișate pe site-ul oficial al Monitorului oficial de comerț al Elveției. Se pare ca singurul fondator, participant și șef al acestei organizații este același Amir Forotan. Acesta a mai fost și membru al unei alte organizații care, de asemenea, avea drept scop “apararea drepturilor omului” – Global Network for Rightsand Development (GNDR). Inființata in Stavanger (Norvegia), aceasta organizație avea reprezentanțe in Iordania, Spania, Belgia, Emiratele Arabe Unite și Elveția (Geneva) și un birou chiar nu departe de ADH. Activitațile acestei structuri au fost insoțite de acuzații de infracțiuni grave. In anul 2015 liderul organizației respective, cetațean norvegian de origine plestiniana Loai Deeb, a fost reținut de poliția norvegiana fiind acuzat de spalare de bani și de deturnare de proprietate. Membrii GNDR au fost acuzați de mass-media israeliana ca aduna ilegal informații sub acoperire desfașurand unele activitați pentru apararea drepturilor omului. Structura a dat faliment in anul 2016.

Mai mult, Forotan l-a sprijinit personal și l-a aparat in public pe “comedianul” francez Dieudonne Mbala Mbala – un antisemit recunoscut, de fapt, lider al Partidului Anti-Sionist din Franța. Acesta este aceeași persoana care a venit cu gestul antisemit “quenella”. Va aducem la cunoștința cоmentariul Consiliului Coordonator Intercomunitar Elvețian impotriva antisemitismului și a calomniei cu privire la unul dintre evenimentele ADH, unde Amir Forotan un apropiat de-alui Dieudon a venit cu un discurs antisemit.

In plus, același Forotan colaboreaza cu asociația politica franceza “Egalite et Reconsiliation”, care sprijina politicile Rusiei și ale satelițelor ei. De exemplu, in anul 2009, in timpul sosirii lui Putin in Franța, asociația, impreuna cu ambasada Federației Ruse și comunitatea ruseasca, au organizat pentru Vladimir Putin un “comitet de recepție”. Actualul lider “Egalite et Reconsiliation”, Alain Soral, pana in anul 2009, a fost membru al comitetului central al partidului “Frontul Național” (Marin Le Pen). El este impotriva SUA, un mare susținator al antisemitismului, al cooperarii cu Rusia, precum și al divizarii teritoriale a Franței.

Dar sa revenim la conferința și sa aflam cine s-a implicat in aceasta acțiune?

Speaker principal a fost Xavier Moreau. Aceasta persoana a absolvit Universitatea din Sorbonne și are specializare in istoria relațiilor internaționale. La ora actuala el este un antreprenor francez, dar timp de 15 ani locuiește in Rusia și a scos o cartea cu titlul “Noua Mare Rusia și Ucraina. De ce a facut Franța o greșeala?” Nu este neaparat sa citiți aceasta lucrare pentru a ințelege ca autorul justifica ocuparea Crimeei de catre Rusia putinista și critica politica Parisului fața de Moscova.

Care a fost sarcina dl. Moreau la aceasta conferința? Totul este foarte simplu: a trebuit sa spuna despre motivele “evoluției politice a Ucrainei dupa revoluție, schimbarea regimului, uciderilede la Odessa; sa descrie cauzele fundamentale – internaționale și naționale – care au aruncat țara intr-un razboi civil fratricidal”. Desigur, in aceasta situație observam ștampile identificate foarte ușor și folosite zilnic de serviciile speciale rusești sau mass-media controlate de ele in relația cu Ucraina atat in spațiul informațional ucrainean, cat și in mass-media occidentale.

Discursuri la acest eveniment au avut și doi speakeri ucraineni din Odessa: Victoria Machulko și Elena Radzikhovskaya.

Ii luam pe rand: Victoria Machulko – sa nascut in Odessa; absolventa a Colegiului de Muzica din Odessa, absolventa a Facultatații de Economie al Institutului Național de Economie și Psihologie al Universitații Pedagogice din Odesa. A fost directoare de gradinițe, iar mai tarziu, fara niciun motiv aparent, a fost numita șefa a Departamentului de relații economice internaționale a Administrației Regionale de Stat Odesa. In prezent – pensionara. Ea a și inființat organizația “Consiliul Mamelor 2 mai”. Aceasta structura acuza autoritațile ucrainene de ciocnirile violente de la Odessa in 2014, fara sa indice faptul ca tragedia a avut loc din cauza provocarilor din partea serviciilor speciale rusești, din cauza incitarii lor la mișcarea separatista in masa din aceasta regiune. Nu uitați ca Moscova a vrut (și inca mai vrea) sa ocupe Odesa.

Interesanta in acest context este nu numai Victoria, ci și unul dintre cei doi fii ai sai – Eugen Machulko (nascut la data de 25 decembrie 1975). Acesta este un reprezentant al unitații armate pro-ruse și ilegale “Kazacii ortodocși”, mai exact asubidiviunii “Kazațkoe”. La 2 mai 2014 a participat la atacul asupra demonstrației pro-ucrainene și la confruntarea armata ulterioara cu victime umane.

Al doilea participant la conferința este Elena Radzikhovskaya – profesor la Universitatea Naționala Mechnikov din Odesa și mama lui Andrei Brazhevsky care a decedat in timpul evenimentelor din Casa Sindicatelor la 2 mai 2014. Acesta susținea agresiunea Rusiei, dorea ca trupele ruse sa intre in Odessa. Apropo, Elena Radzikhovskaya a susținut un discurs in Parlamentul European pe tema naziștilor din Odesa. La 28 iunie 2016 Radzikhovskaya a participat la protestele separatiste impotriva Constituției Ucrainei.

Radzikhovskaya a fost implicata și in formarea unui grup terorist in perioada 2001-2002, care a avut loc in așa-numitul caz al membrilor Komsomol din Odessa. Imi amintesc ca la acea vreme o banda condusa de primul secretar al comitetului orașenesc al Komsomolului din Odesa, Andrei Yakovenko, a comis o serie de acte teroriste in Ucraina. A condus propaganda anti-ucraineana in unitațile militare cerand lichidarea Ucrainei, “renașterea” “Republicii Sovietice Socialiste Taurida” și “Republicii Sovietice Socialiste al Marii Negre” pe teritoriul Ucrainei și includerea acestora in URSS “reinviata”, adica in componența Rusiei. Iata și proiectul inițial “Novorossia”. Va aduc aminte un singur lucru: acestea au avut loc in primul an al guvernarii lui Putin in calitate de președinte, ceea ce inseamna ca planurile de a profita de statul ucrainean au inceput sa se realizeze chiar atunci.

Și o astfel de conferința cu astfel de participanți a fost organizata de domnul Chantal Mercier-Peschoux. Cine este domnul Peschoux și ce biografie are?

Cine ești tu, Peschoux?

Chantal Mercier-Peschoux este persoana care in 2013 a scris o petiție adresata fostului președinte francez, Francois Hollande. In aceasta, el a cerut fostului șef al Republicii sa opreasca participarea forțelor franceze la operațiunile din Siria. El a menționat: acest lucru este contrar intereselor naționale ale Franței. Noi, desigur, ințelegem, din gura caruia vin aceste idei – a rușilor. La urma urmei, Kremlinul incearca sa-și recaștige Siria și sa o controleze in totalitate, sa-și restaureze puterea președintele Assad și sa primeasca de la partenerii europeni bani cu care sa acopere cheltuielile pentru intervenție. Acum, aceasta are loc sub noțiunea de “restabilirea a infrastructurii Republicii Arabe Siriene”. De remarcat ca in aceasta petiție Mercier-Peschoux a subliniat ca dovezile prezentate pentru examinarea internaționala cu privire la atacurile chimice ale lui Assad nu sunt fiabile.

Intre timp, a existat o alta petiție, deși colectiva, trimisa in 2012 administrației președintelui Hollande. In acea petiție, semnatarii au cerut ca fostul președinte al Franței sa opreasca participarea francezilor la campania siriana. Este clar ca unul dintre cei care au semnat documentul a fost același Chantal Mercier-Peschoux. Un mare interes reprezinta conținutul textului scris de cetațeanul francez in documentul respectiv. In ultimul paragraf el a menționat: “Membru al partidului “Mișcarea Republicana și Civila” din 1993 pana in 2006; aproape de poziția lui Nicolas Dupont-Aignan (fara a fi membru); Nu sunt surd in privința poziției lui Marin Le Pen (da, știu ca acest lucru nu este unul bun)”, și buletinul meu de știri ramane disponibil, in unele cazuri. Ma opun in mod ferm diarhiei Uniunii pentru Mișcarea Populara (lider – Nicolas Sarkozy), dar totuși pana la maduva oaselor raman adept al atlantismului”.

Nu știm ce fel de atlantist poate fi domnul Mercier-Peschoux, dar acei oameni pe care el ii sprijina au idei de cu totul prea de dreapta șiadeseori radicale.

Sa incepem cu Partidul “Mișcarea Republicana și Civila”. Aceasta forța politica vine cu o ideologie de stanga bazata pe ideile social-democrației, populismului, euroscepticismului, patriotismului și antiamericanismului. Cere o re-industrializare pe scara larga a Franței. Mai mult, aceasta forța politica s-a opus, inca de la inceput, razboiului din Golful Persic și prevederilor Tratatului de instituire a Comunitații Europene (Tratatul de la Maastricht).

Fostul lider al acestui partid este Jean-Pierre Schevenman (acum are statutul de președinte de onoare). In trecut – un socialist, din anii 1980 el este numit “ultimul Jacobin”, sugerand angajamentul sau fața de ideea unei republici unitare.

Shevenman este un politician destul de influent și bine cunoscut. Astfel, in perioada 1984-1986 a condus Ministerul Educației Naționale, apoi, in perioada 1998-1991, a condus principalul departament de aparare al țarii, iar intre 1997 și 2000, Shevenman a fost ministrul de Interne al Franței.

In anul 2002, Shevenman a candidat pentru funcția de președinte al Republicii, dar a obținut un procent nesemnificativ de voturi (5,33%), ocupand locul șase. In același timp, Alain Soral – lider al asociației antisemite “Egalitate și reconciliere” și fost membru al “Frontului Național” Marin le Pen, i-a acordat tot sprijinul.

Ultima carte a lui Shevenman – “1914-2014: Europa iese din istorie” a fost dedicata problemelor Uniunii Europene. Autorul se refera cu scepticism la procesele de integrare a Europei, vorbește despre importanța statului național in UE și crede ca acesta este cheia dezvoltarii democrației.

Din 2017, Shevenman este reprezentant special al guvernului francez pe problemele relației cu Rusia. Mai mult, la 4 noiembrie a anului trecut acesta a fost onorat cu “Ordinul Prieteniei” și l-a primit personal de la Vladimir Putin.

Apoi, in noiembrie 2017, el a vizitat Moscova și a transmis președintelui rus mesajul liderului Franței Emmanuel Macron. In mesaj se menționa despre cooperarea in problema soluționarii conflictului sirian. Intr-un interviu acordat pentru Interfax (Rusia), el a indicat ca sancțiunile SUA impotriva sectorului energetic și militar-industrial al Federației Ruse sunt in detrimentul relațiilor internaționale.

Shevenman a mai sugerat ca este necesar sa fie puse in aplicare prevederile acordului de la Minsk (de catre cele doua parți) și despre inadmisibilitatea crearii condițiilor pentru “inghețarea” conflictului. De asemenea, el a mai accentuat asupra faptului ca Minsk-2 ar trebui in cele din urma sa conduca la definirea parametrilor electorali in teritoriile ocupate din Donbass, definirea statutului special al acestor teritorii și extinderea descentralizarii.

In acest interviu, printre altele, sunt interesante și ideile lui Shevman privind statutul autonomiei extinse in Ucraina. El spune: “In ceea ce privește statutul autonomiei extinse in Ucraina, aceasta ar trebui sa includa dreptul cetațenilor acestei țari de a-și alege limba de invațamant pentru copiii lor”.

De asemenea, merita menționata și replica lui Shevenman, pe care acesta a facut-o in timpul unei intalniri cu președintele Dumei de Stat a Federației Ruse, Viacheslav Volodin. “Cred ca acum este necesar sa ne concentram asupra problemei Ucrainei, este necesar ca Ucraina sa devina o punte intre Europa și Rusia. Nu merita continuarea acest conflict stupid. Cu toate acestea, in Europa majoritatea oamenilor inteligenți nu doresc revenirea la razboiul rece. Deci mi se pare ca problema vine, de exemplu, din partea americanilor”.

Nu știm daca domnii Peschoux și Shevenman se cunosc personal, dar este evident ca primul l-a menționat in petiție pe reprezentantul special francez in Rusia cu un anumit scop. Peschoux a vrut sa-și concentreze atenția asupra faptului ca cei doi au opinii identice, ca principalul lucru este reluarea relațiilor cu Rusia și renunțarea treptata a pozițiilor pro-ucrainene.

Dar sa ne intoarcem inca o data la aceasta petiție. Peschoux spune: “Nu sunt surd cu privire la poziția lui Marin Le Pen (da, știu ca acest lucru nu esteunul bun)”, șibuletinul meu de știri ramane disponibil, in unele cazuri. Permiteți-mi sa va reamintesc ca Marin Le Pen a candidat la funcția de președinte al Franței, iar campania electorala a acestei a fost finanțata de bancile rusești. Ea a susținut personal așa-zisul “referendum” din Crimeea, a participat la o audiența personala cu Putin inainte de alegeri. Și acum Le Pen a venit cu un nou front radical pentru a submina instituțiile politice europene, cum ar fi Parlamentul European.

Imediat apare intrebarea: oare poate fi demonstrata colaborarea dintre Peschoux și Le Pen? Faceți concluzii singuri. Or, impartașirea unor ideologii similare, chiar selective, de doi politicieni nu este o dovada de cooperarea intre aceștia. Acest lucru nu inseamna ca Peschoux lucreaza pentru ruși, chiar daca luam in considerare conexiunea lui pe linia: Forotan – Soral – Le Pen. Insa in petiția notorica inaintata președintelui Franței, Peschoux arata ca el insuși “impartașește poziția lui Nicolas DuPont-Aignan”.

La 15 martie 2016, DuPont-Aignan și-a anunțat candidatura la președinție pentru scrutinul din 2017. In politica externa, pentru a soluționa situația din Donbass, el a propus sa se retraga unilateral de la procesul de sancționare impotriva Rusiei, acordand Ucrainei statutul de stat neutru și transformandu-l intr-o regiune a cooperarii ruso-europene. El a cerut, de asemenea, menținerea securitații Europei de Est prin incheierea unui tratat cuprinzator intre Europa și Rusia privind pacea și cooperarea, ajungand la acorduri de soluționare a conflictelor inghețate in Cipru, Kosovo, Transnistria și Crimeea.

Cum va place aceasta idee? Probabil ca nu prea. Se poate spune cu precizie ca idei similare sunt repetate pe canalele rusești din zi in zi. Acum, sa ne imaginam cel mai interesant episod din intreaga poveste. La 28 aprilie 2017, Nicolas Dupont-Aignan a anunțat incheierea unui acord politic cu Marin Le Pen, indemnand electoratul sa voteze cu ea in cel de-al doilea tur de scrutin. Potrivit acordurilor obținute, in cazul victoriei Le Pen in al doilea tur al alegerilor prezidențiale, DuPont-Aignan trebuia sa devina prim-ministru al Franței.

La data de 25 octombrie 2017, impreuna cu liderul Partidului Creștin Democrat, acesta a inițiat un nou proiect politic – “Admiratori ai Franței, țara e mai importanta decat partidele” – al carui scop este de a forma o alternativa potrivita politicii președintelui Macron. Se pare ca puzzle-ul este deja complet. Peschoux, este un personaj care in mod clar lucreaza impotriva Ucrainei, incearca sa faca o alta provocare la București, intr-un fel sau altul, legata de forțe radicale de dreapta din Franța, forțe care sprijina Kremlinul. Unii dintre acești oameni, cum au menținat și reprezentanții instituțiilor franceze de aplicare a legii, probabil, au o legatura directa cu Rusia.

Apare o intrebare clara: sub al cui drapelulva avea loc evenimentul din București? sub cel elvețian, francez sau rus? Dar inainte de a va raspunde, va sugeram sa aflați in cele din urma cine este vicepreședintele Institutului pentru Știința și Relații Sociale – o structura care, amintim, organizeaza toate aceste acțiuni. Este vorba despre ucraineanca Irina Koval-Leskova.

Activist cu iz rusesc

Irina Koval-Leskova este o nativa din Odessa, fondatoarea agenției “Formula de succes”, ce se ocupa de publicitate, congrese și targuri. De asemenea, are un magazin “Casa Marshrutkin” (Harkov).

La 27 mai 2014, chiar imediat dupa evenimentele din 2 mai, Irina Koval-Leskova a organizat chiar la Paris o conferința cu titlul “Democrația și violența: cazul Ucraina”. In capitala Franței aceasta a criticat autoritațile ucrainene, a vorbit despre persecuție, despre ilegalitatea așa-numitului “regim” de la Kiev și a cerut comunitații internaționale sa intervina in investigarea acelor evenimente care au avut loc la 2 mai 2014. Sprijin a obținut din partea asociației social-politica “Organizația Unitații Europene” (ROUE). Aceasta organizație incearca, de asemenea, sa gaseasca cateva puncte comune de contact cu Rusia, inclusiv istorice. Membrii ei chiar sunt interesați de relația lui de Gaulle cu conducerea sovietica, precum și alte subiecte interesante, avand sprijinul din partea Centrului Rusesc pentru Știința și Cultura din Paris. Astfel de centre sunt structuri ale Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB). Colaboratorii acestora se angajeaza in recrutarea strainilor și, cu ajutorul lor, incearca sa influențeze viața politica din aceasta țara. Pana de curand, un asemena centru a funcționat și la Odesa, iar Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a demonstrat activitațile anti-ucrainene ale acestuia și l-a inchis.

Astazi doamna Irina Koval-Leskova, evident nu este o femeie obișnuita, ea are contacte destul de ciudate, organizeaza impreuna cu un cetațean francez sub egida unei organizații elvețiene o manifestație provocatoare și anti-ucraineana la București. In aceasta privința, avem o cerere absolut logica și de ințeles fața de colegii noștri romani, francezi și elvețieni – de a ințelege aceasta inițiativa, de ao obstrucționa și de a demara o ancheta publica privind interferența in afacerile statului ucrainean a acestor persoane și de a cerceta eventualele lor legaturi cu reprezentanții Federației Ruse.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *