Cocktail de masuri fiscale adoptate de Guvern. Pe ce a pus stampila “tehnocratul” Victor Ponta

Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri 15 iulie o Ordonanta privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare care aduce o serie de noutati – de la eliminarea stampilei si a timbrului extrajudiciar de la administratiile fiscale, pana la masuri care vizeaza executarea silita si aparatele de marcat electronice.

Premierul Romaniei, Victor Ponta, care recent a demisionat din pozitia de presedinte al PSD dar a decis sa ramana la sefia Executivului, in ciuda problemelor pe care le are in justitie, si-a asumat tot mai mult aura de “tehnocrat al fiscalitatii”.?
Premierul Ponta si-a asumat un Cod Fiscal “liberal” care a suspendat de facto acordul Romaniei cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, a militat pentru “independenta economica” a Romaniei intr-un context regional mai instabil ca niciodata si, acum, se prezinta ca fiind omul care a eliminat stampila din Romania.?
Ordonanta adoptata azi prevede scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru a tuturor contribuabililor care solicita ANAF eliberarea unor certificate, adeverinte sau alte asemenea documente.
“Aceasta masura vine in ?sprijinul contribuabililor care vor fi scutiti de drumurile si timpul alocat achizitionarii acestor timbre. Spre exemplu, anul trecut, ANAF a emis cca. 4,5 milioane de documente pentru a caror eliberare a fost necesara achizionarea de catre contribuabili a timbrelor extrajudiciare”, se arata intr-un comunicat al Guvernului.
Extinderea scutirii de la plata taxelor extrajudiciare pentru toti contribuabilii are scopul sa reduca birocratia si sa faciliteze comunicarea prin mijloace electronice. De acum inainte, contribuabilul poate solicita si primi prin mijloace electronice (prin intermediul Spatiului Privat Virtual – platforma electronica a ANAF) certificat de atestare fiscala ori adeverinta de venit. fara sa se mai deplaseze la Fisc pentru achitarea taxe de timbru de 2 lei.
Guvernul a decis azi si eliminarea obligativitatii aplicarii stampilei atat pe declaratiile, cererile si alte documentele depuse de catre persoane fizice, persoane juridice de drept privat asa cum sunt definite in Codul civil, precum si de catre entitatile fara personalitate juridica, la institutii sau autoritati publice, cat si pe documentele sau alte inscrisuri emise intre aceste entitati sau persoane. ?
Regula nu se aplica persoanelor juridice de drept public care vor aplica stampila pe documentele emise de catre acestea, conform regulilor aplicabile in prezent. Masura are scopul sa reduca birocratia si sa simplifice regulile administrative.
Actul normativ completeaza prevederile legale referitoare la tipurile de garantii in sensul extinderii garantiilor financiare cu un nou tip: polita de asigurare de garantie. Prin aceasta modificare se ofera posibilitatea contribuabililor sa depuna drept garantie scrisori de garantie/polite de asigurare de garantie emise si de alte institutii de credit sau alte institutii financiare autorizate, nu numai de catre cele bancare.
Tot prin actul normativ de az, se creeaza o regula speciala de aplicare a masurilor de executare silita in cazul debitorilor care au de incasat de la autoritati sau institutii publice sume certe, lichide si exigibile. In astfel de situatii, in baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autoritati sau institutii publice.
Modificarea legislativa are drept scop evitarea executarilor silite a sumelor din conturile bancare sau a bunurilor debitorilor, masuri inechitabile in conditiile in care debitorii au, in acelasi timp, sume de incasar de la autoritati sau institutii publice.
O alta reglementare adoptata astazi prin Ordonanta va da contribuabilului posibilitatea de a obtine suspendarea executarii silite prin depunerea unei scrisori de garantie bancara/polita de asigurare de garantie si pe parcursul solutionarii actiunii in contencios administrativ.?
In cazul popririi bancare, s-a prevazut un termen de 3 zile pentru ca bancile sa plateasca sumele indisponibilizate. Acest interval creeaza premisele evitarii situatiilor de executari multiple, atunci cand au fost poprite si indisponibilizate sume existente in mai multe conturi bancare. Astfel, in acest interval de timp, debitorul, dupa ce a fost informat de banca sa cu privire la popririle instituite, poate solicita organului fiscal mentinerea doar a uneia dintre popriri si ridicarea celorlalte care depasesc debitul inscris in titlul executoriu ce face obiectul popririi.
Un set de modificari aduse de ordonanta adoptata astazi vizeaza prelungirea unor termene?prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2014 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. ?
Masura a fost luata avand in vedere faptul ca identificarea celor mai bune solutii tehnice de implementare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, precum si a procedurii de supraveghere si monitorizare a functionarii acestora, necesita o perioada mai lunga pentru documentare si alegere a solutiilor legislative.
In acest context, unele termene se prelungesc cu cate sase luni, respectiv:- Autorizarea de catre Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, incepand cu data de 1 aprilie 2016;?- Interzicerea comercializarii aparatelor de marcat electronice fiscale cu rola jurnal incepand cu data de 1 iulie 2016;?- Obligatia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de catre operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili incepand cu data de 1 octombrie 2016;?- Obligatia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de catre operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, incepand cu data de 1 ianuarie 2017 ;?- Obligatia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de catre operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, incepand cu data de 1 mai 2017;?
De asemenea, actul normativ stipuleaza ca in cazul politistilor care participa sau au participat in anul 2015 la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman in comun cu fortele armate ale Romaniei sau similare celor prevazute la art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea fortelor armate la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman, pentru fortele armate, se efectueaza regularizari ale drepturilor banesti cuvenit pe perioada misiunilor, in vederea acordarii acestor drepturi la nivelul stabilit prin actele normative in vigoare. Astfel, se asigura, prin regularizare, acelasi nivel al drepturilor banesti cuvenite pe intreaga perioada a participarii politistilor la misiunile respective in anul 2015, atat pentru cei care continua misiunea, cat si pentru cei care sunt inlocuiti, asigurandu-se astfel o echitate prin eliminarea oricaror discriminari in retribuirea personalului care desfasoara aceleasi activitati, in aceleasi …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *