Comisia Iordache a decis: Cooperarea instante-autoritati este de interes public, daca nu contravine legilor speciale

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

In forma analizata de CCR, alineatul 7 al articolului 7 din Legea 303/2004 prevedea ca „informatiile care privesc statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea institutionala intre instante si parchete, pe de o parte, si orice alta autoritate publica, pe de alta parte, precum si actele emise sau incheiate de catre sau intre autoritatile publice care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001, constituie informatii de interes public, la care accesul liber este garantat”.La propunerea senatoarei PNL Iulia Scantei, deputatii din Comisia speciala au modificat acest alineat.
Citeste si: Comisia Iordache a votat eliminarea presedintelui din procedura numirii conducerii ICCJ. Atributia va reveni CSM
In forma adoptata in unanimitate de Comisia speciala , alineatul 7 al articolului 7 din Legea 303/2004 prevede ca a”Informatiile care privesc statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea institutionala intre instante si parchete, pe de o parte, si orice alta autoritate publica, pe de alta parte, constitutie informatie de interes public la care accesul este liber garantat in masura in care nu contravin prevederilor din alte legi speciale.”Senatoarea PNL Iulia Scantei a sustinut ca CCR prevede a”expres” ca alesii nu pot modifica a”prin Legea 303 textele din legea informatiilor clasificate si exceptiile din legea privind accesul la informatii publice”, afirmand ca trebuie facuta o trimitere la legile speciale.Fostul ministru al Justitiei a sustinut necesitatea modificarii alineatului 7 al articolului 7 din Legea 303/2004, facand trimitere la paragrafele 124 – 133 din Decizia CCR.Decizia CCR a fost invocata si de USR si acceptata fara ezitare de presedintele Comisiei speciale, Florin Iordache.Potrivit paragrafelor din Decizia CCR la care a facut trimitere deputatul PNL Catalin Predoiu, art.7 alin.(7), in forma adoptata initial in comisia speciala, a”fragiliza regimul de protecție acordat atat informațiilor/datelor clasificate/private, cat și unor categorii de persoane, drept care incalcă prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.26 alin.(1) referitor la obligația autorităților publice de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată și art.49 cu referire la protecția minorilor”.a”Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art.I pct.9 [cu referire la art.7 alin.(7)] din lege,(a??) Curtea reține că, potrivit art.2 lit.b) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin informație de interes public se ințelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. Totuși, calificarea tale quale drept informații de interes public a informațiilor care privesc procedurile judiciare, cu excepția celor pentru care Codul de procedură penală prevede caracterul nepublic, incalcă art.1 alin.(3) privind statul de drept, art. 26 alin.(1) din Constituție referitor la obligația autorităților publice de a respecta și ocroti viața intimă, familială și privată și art.49 privind protecția tinerilor cu referire specială la regimul minorilor”, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale.CCR a atras atentia ca soluția legislativă preconizată, initial, de alesi realizeaza o modificare implicită a dispozițiilor art.538 din Codul de procedură civilă, in sensul că datele rezultate din dezbaterile care nu s-au desfășurat in ședință publică devin informații de interes public.a”Or, ședințele sunt nepublice in cazurile in care dezbaterea fondului in ședință publică ar aduce atingere moralității, ordinii publice, intereselor minorilor, vieții private a părților ori intereselor justiției [art.213 alin.(2) din Codul de procedură civilă], cu alte cuvinte, atunci cand informațiile ce se obțin/pot fi obținute nu prezintă interes public , potrivit Deciziei CCR.Curtea precizeaza ca accesul reprezentanților mass-media la dosarele și la evidențele instanței este permis, in conformitate cu dispozițiile Legii nr.544/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.CCR reține că reglementările procedural civile trebuie să asigure „un permanent echilibru intre interesul public, pe de o parte, și interesul individual, pe de …

spot_img