de Sorina Ionasc Publicat la: 19.06.2013 18:00 Ultima actualizare: 19.06.2013 18:46
Mediafax Foto/Andreea Alexandru
Parlamentarii au avut nevoie de 11 sedinte de lucru si numeroase intalniri de partid pentru a-si da votul pe proiectul de revizuire a Constitutiei, care taie din atributiile presedintelui si ale Curtii Constitutionale, restructureaza Consiliul Superior al Magistraturii, interzice traseismul politic, dar introduce drepturile animalelor si stema pe drapelul romanesc. Dupa ce reprezentantii PDL si PPDD s-au retras din comisie, proiectul de revizuire a fost adoptat astazi 17 voturi „pentru” si o abtinere.
Noua forma a Constitutiei asa cum a iesi din votul majoritar al USL formalizeaza solutii pentru crizele politice din timpul mandatelor prezidentiale ale lui Traian Basescu, optiunea fiind de a reduce la maximum atributiile presedintelui, care in propunerea de noua lege fundamentala are un rol pur decorativ, specific republicilor parlamentare.
CONSULTĂ AICI TABELUL COMPARATIV CU MODIFICĂRILE ADUSE CONSTITUTIEI
Cu ce atributii a ramas presedintele?
Dupa ce au tinut sa defineasca in Constitutie cine reprezinta puterile statului (legislativa- Parlament, executiva- Guvern si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, judecatoreasca- Inalta Curte de Casatie si Justitie), membrii din Comisia pentru revizuire au facut demersurile necesare pentru a-i reduce din atributiile sefului statului, lasandu-i acestuia un rol mai mult decorativ.
In primul rand, mandatul prezidential a fost redus de la cinci la patru ani, in conditiile in care Traian Basescu este singurul care a beneficiat de mandat prezidential de 5 ani.
Noile reglementari din proiectul de revizuire il impiedica pe seful statului sa aiba ultimul cuvant in desemnarea premierului, obligandu-l sa accepte candidatul propus de partidul sau alianta care a castigat alegerile. In plus, se preved detaliat pasii de urmat in cazul unui esec la instalarea guvernului la prima incercare. Astfel, presedintele va trebui sa-i dea sarcina formarii guvernului reprezentantului propus de formatiunea/alianta clasata pe locul al doilea ca numar de mandate, iar daca si in aceasta situatie nu se obtine votul de investitura, premier va fi desemnat din partea coalitiei care detine majoritatea absoluta in Parlament.
Care sunt noile prevederi privind desemnarea premierului
Art.103.- (1) Presedintele il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianta politica care a participat la alegeri, care a obtinut cel mai mare numar de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. In cazul in care exista mai multe formatiuni politice care au participat la alegeri si care au obtinut acelasi numar de mandate, Presedintele il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianta politica care a participat la alegeri, care a obtinut cel mai mare numar de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.
Art.103.- (4) In cazul in care candidatul pentru functia de prim-ministru isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere, Presedintele il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianta politica care a participat la alegeri, care a obtinut al doilea cel mai mare numar de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.
Art.103.- (5) In cazul in care cel de-al doilea candidat la functia de prim-ministru isi depune mandatul, nu se prezinta in fata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere in termenul prevazut sau nu obtine votul de incredere, Presedintele il desemneaza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coalitie de formatiuni politice parlamentare, care insumeaza majoritatea absoluta a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.
Totodata, seful statului, potrivit noilor reglementari constitutionale, nu va mai putea refuza numirea unui ministru in caz de remaniere sau vacanta a fuctiei. Mai mult, presedintele nu va mai putea cere urmarirea penala a ministrilor si nici suspendarea din functie a acestora, aceaste atributii fiind mutate in fisa Parlamentului. Nici dreptul de a initia un referendum nu a fost lasat nestirbit, acum, potrivit proiectului de revizuire a legii fundamentale, presedintele putand cere acest lucru doar cu acordul Parlamentului.
In ce priveste reprezentarea la reuniunile Uniunii Europene, seful statului va putea sa participe la acestea doar daca au ca teme relatiile externe ale UE, politica de securitate comuna si modificari ale tratatelor constitutive ale UE.
Dupa ce atat Traian Basescu, cat si liderii PDL, au scos, din nou, in atentia publica, rezultatul referendumului din 2009 privind parlament unicameral si 300 de parlamentari, membrii din Comisia pentru revizuire s-au multumit doar cu limitarea numarului de deputati la 300, plus? minoritatile.
Art.62.- (3) „Numarul deputatilor nu poate fi mai mare de 300. La acest numar se adauga reprezentantii minoritatilor nationale”.
Combaterea traseismului politic
O alta modificare de impact pentru parlamentari este si interzicerea traseismului politic chiar prin legea fundamentala. Mult promovata de liberali, la initiativa senatorului Tudor Chiuariu, ideea ca un deputat sau senator sa-si piarda automat mandatul daca paraseste partidul pe listele caruia a candidat sau la inscrierea in alta fotrmatiune a fost adoptata in Comisie, fiind votata in unanimitate.
Art.70.- (2) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza:e) la data demisiei din partidul politic sau formatiunea politica din partea careia a fost ales sau la data inscrierii acestuia intr-un alt partid politic sau o alta formatiune politica.
Tot pentru combaterea traseismului politic in randul parlamentarilor a venit si amendamentul referitor la interdictia de a se forma noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii.
Art.64.- (3) „Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere. La inceputul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formatiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”.
Cum se poate dizolva Parlamentul
Daca inainte Parlamentul putea fi dizolvat daca nu acorda votul de incredere pentru un Guvern nou format in termen de 60 de zile de la prima solicitare si dupa respingerea a cel putin doua solicitari, acum legislativul are mai multe sanse, cel putin pe hartie, ca sa se dizolve. In primul rand, termenul de 60 de zile a fost redus la 30. De asemenea, presedintele este obligat sa dizolve parlamentul daca acesta voteaza o hotarare in acest sens.
Dupa modificarile facute de Comisia pentru revizuirea Constitutiei, o alta situatie de dizolvare poate aparea atunci cand un referendum de demitere a presedintelui a fost validat, in conditiile legii, iar cel putin jumatate dintre voturile exprimate sunt impotriva demiterii sefului statului. Astfel, dupa ce Parlamentul ar fi dizolvat,? alegerile anticipate ar urma sa fie organizate in maxim 45 de zile.
Art.95.- (4) a”Daca referendumul de demitere din functie este valid, dar propunerea de demitere nu intruneste o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmand ca in termen de 45 de zile calendaristice sa se organizeze alegeri parlamentare anticipate”.
Motiunea de cenzura? si motiunea simpla
Alte modificari constitutionale se refera la motiunea de cenzura si la cea simpla. In cazul in care senatorii si deputatii vor depune o motiune de cenzura si vor retrage increderea acordata Guvernului, initiatorii vor fi obligati sa se prezinte si cu un nume de candidat pentru functia de premier.
Art.113.- (1) „Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Prin motiunea de cenzura semnatarii propun o persoana drept candidat pentru functia de prim-ministru, iar aceasta va fi insarcinata de catre Presedinte cu formarea noului Guvern in cazul in care motiunea de cenzura este adoptata”.
In cazul in care o motiune simpla este adoptata, ministrul vizat va fi revocat, la propunerea premierului. Pana acum, Constitutia nu prevedea vreo procedura obligatorie in cazul motiunilor simple.
Art.112.- (3) Ministrul a carui revocare a fost solicitata prin intermediul unei motiuni simple, adoptate de catre cele doua Camere ale Parlamentului, este revocat din functie la propunerea primului-ministru.
Aceasta prevedere are insa are un punct slab, in conditiile in care in noua forma a Constitutiei s-a mentinut formularea ca guvernul raspunde in solidar pentru activitatea sa. Pe cale de consecinta, demiterea viza intregul guvern, nu doar un singur ministru.
Ce modificari au fost facute pe justitie
Nici la capitolul justitie parlamentarii nu s-au ferit sa faca modificari consistente, in primul rand restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii. In capul listei, mandatul membrilor CSM a fost redus de la sase la patru ani, desi reprezentantii Consiliului s-au declarat clar impotriva. Cu toate acestea, parlamentarii au suplimentat numarul reprezentantilor societatii civile in CSM, de la 19 la 21.
Tot la acest articol, parlamentarii din Comisia pentru revizuirea …
