Criticile Comisiei Europene pentru Romania. Toate solicitarile din raportul MCV

Comisia Europeana?

Raportul privind justitia din Romania, dat publicitatii de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), critica Parlamentul Romaniei si precizeaza ca, in ciuda progreselor, exista in continuare ingrijorari cu privire la independenta sistemului judiciar. Raportul observa totodata exemple de rezistenta la masurile de integritate si anticoruptie, atat la nivel politic, cat si la nivel administrativ.

Raportul evalueaza progresele recente realizate de Romania. Aceasta evaluare evidentiaza o serie de domenii in care s-au inregistrat progrese in mod constant, fapt care indica durabilitatea acestora. Actiunile intreprinse de principalele institutii judiciare si de autoritatile cu responsabilitati in materie de integritate in vederea combaterii coruptiei la nivel inalt si-au mentinut o dinamica remarcabila. Acest lucru s-a reflectat in cresterea increderii romanilor in sistemul judiciar in general si in urmarirea penala a actelor de coruptie, in special. Mentinerea acestei tendinte a fost posibila printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al intregului corp judiciar in ansamblul sau, inclusiv prin disponibilitatea aratata de membrii acestuia de a apara cu mai multa consecventa independenta justitiei si prin aplicarea unei abordari mai proactive in ceea ce priveste asigurarea consecventei jurisprudentei. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, in momente deosebit de sensibile, in special in ceea ce priveste numirile in posturi de conducere, anunta Comisia Europeana.In acelasi timp, persista un sentiment clar ca progresele realizate trebuie consolidate si construite pe baze si mai sigure. Desi punerea in aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedura civila, Codul penal si Codul de procedura penala) a demonstrat colaborarea pragmatica si productiva dintre guvern si sistemul judiciar, un an mai tarziu, multe chestiuni legislative raman nesolutionate. Exista in continuare o lipsa de consecventa in unele hotarari ale instantelor, aspect care reprezinta o sursa de ingrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmarire penala sa ii trateze pe parlamentari ca pe orice alti cetateni par sa fie in continuare lipsite de criterii obiective si de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri in care Parlamentul a dat dovada de reticenta in a aplica hotararile judecatoresti definitive sau deciziile Curtii Constitutionale. De asemenea, cu toate ca guvernul recunoaste din ce in ce mai clar necesitatea combaterii coruptiei generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematica.
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a declarat: “Romania este pe drumul cel bun si trebuie sa ramana pe aceasta cale. Combaterea coruptiei reprezinta in continuare cea mai mare provocare si cea mai mare prioritate. Salutam progresele inregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate in 2015. A crescut increderea romanilor in sistemul judiciar, in general, si in urmarirea penala a cazurilor de coruptie, in special, pe fondul unei cresteri a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar in ansamblul sau.Continuand impreuna in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare, care se bucura de sprijinul neechivoc al cetatenilor, Comisia isi va mentine sprijinul fata de eforturile Romaniei de a obtine rezultate in ceea ce priveste independenta numirilor in functii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea initiativelor legislative in curs si combaterea sistematica a coruptiei.”
“In prezenta evaluare se arata ca, de la rapoartele MCV precedente, Romania a inregistrat progrese in numeroase domenii. Rezultatele principalelor institutii judiciare si de integritate se mentin pozitive. A continuat adoptarea unor modificari legislative necesare si indelung asteptate, iar un anumit spirit de cooperare intre institutiile judiciare si Ministerul Justitiei contribuie la solutionarea problemelor de ordin managerial. In acest sens, situatia a profitat de pe urma unei atmosfere politice mai calme incepand din primavara anului 2013.Cu toate acestea, continua sa existe ingrijorari cu privire la independenta sistemului judiciar si sunt numeroase exemplele de rezistenta la masurile de integritate si anticoruptie, atat la nivel politic, cat si la nivel administrativ. Modificarea precipitata si netransparenta a Codului penal in decembrie 2013 a declansat o ingrijorare la scara larga, fiind perceputa ca o atingere fundamentala adusa regimului juridic de combatere a coruptiei si de promovare a integritatii, in ciuda faptului ca, prin constatarea caracterului neconstitutional al acestei modificari, Curtea Constitutionala a demonstrat existenta unui echilibru de puteri. In ceea ce priveste masura importanta a numirilor in posturi-cheie se observa rezultate mixte: unele proceduri se desfasoara intr-un mod deschis, transparent si bazat pe merite, in timp ce altele sunt criticabile, din motive de interventie politica.Aceasta imagine are urmari asupra masurii in care procesul de reforma din Romania poate fi considerat durabil. Rezistenta principalelor institutii competente in materie de anticoruptie la o presiune sustinuta a aratat ca reforma a prins radacini in parti importante ale societatii romanesti. La polul opus, usurinta cu care temelia reformei a putut fi atacata in Parlament a reamintit ca nu exista niciun consens in ceea ce priveste urmarirea obiectivelor MCV”, noteaza raportul Comisiei Europene.Recomandarile Comisiei Europene:1. independenta sistemului judiciar.Factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie sa continue sa apere independenta justitiei. Integritatea si profesionalismul trebuie sa fie factorii-cheie ai unor proceduri clare in materie de numiri. In acest domeniu, Romania ar trebui:a?? sa se asigure ca in Codul de conduita al parlamentarilor sunt incluse dispozitii clare in ceea ce priveste respectarea independentei sistemului judiciar, si in special a hotararilor judecatoresti de catre parlamentari si in cadrul procesului parlamentar;a?? sa asigure Consiliului Superior al Magistraturii conditiile necesare pentru consolidarea activitatii sale de protejare a independentei sistemului judiciar si de sprijinire a magistratilor confruntati cu provocari care aduc atingere independentei sistemului judiciar;a?? sa profite de ocazia creata de posibila revizuire a Constitutiei pentru monitorizarea dispozitiilor existente in ceea ce priveste separarea puterilor, cu precizarea clara a obligatiei executivului …