de Departamentul Social Publicat la: 18.09.2012 20:22 Ultima actualizare: 18.09.2012 20:23
ALEXANDRU SOLOMON / MEDIAFAX FOTO
Consiliul Superior al Magistraturii afirma ca afirmatiile lui Ion Iliescu, Victor Ponta si Crin Antonescu, din 15 august, cu privire la presupuse abuzuri in anchetele ale procurorilor aduc atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei cu consecinta subminarii autoritatii acesteia.
CSM a decis, marti, admiterea cererea de aparare a independentei sistemului judiciar ca urmare a prezentarii in mass-media a declaratiilor unor personalitati politice in legatura cu anchetele Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) referitoare la organizarea si desfasurarea referendumului.
In sedinta de marti, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara cu privire la apararea independentei sistemului judiciar ca urmare a prezentarii, pe mai multe posturi de televiziune, in presa scrisa si on-line din tara, a unor afirmatii facute de presedintele onorific al Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu, de catre presedintele interimar (in perioada 10 iulie-27 august 2012) al Romaniei, Crin Antonescu, precum si de Victor Ponta, prim-ministru al Romaniei cu privire la presupuse abuzuri in anchetele pe care Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) le efectueaza in legatura cu modalitatea de organizare si desfasurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
In 16 august, conducerea CSM a solicitat Inspectiei Judiciare efectuarea verificarilor necesare pentru a se stabili daca s-a adus atingere independentei justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia si a sistemului judiciar, apreciind ca afirmatiile si declaratiile publice ale personalitatilor publice mentionate, sunt de natura sa se creeze o presiune cu potential de intimidare si decredibilizare a institutiilor din justitie si a corpului procurorilor romani.
Conducerea CSM a apreciat ca mesajele publice ale celor trei reprezentanti marcanti ai vietii politice romanesti promoveaza, direct si fara echivoc, ideea ca justitia este aservita politic sau, mai mult, controlata politic, aspectele prezentate punand in discutie atat independenta magistratilor, cat si a sistemului judiciar in ansamblul sau, conturandu-se ideea unei justitii care nu corespunde standardelor europene si care raspunde la comenzi politice.
Verificarile efectuate de Inspectia Judiciara – Serviciul pentru procurori au vizat afirmatiile cuprinse in articolul „Despre procuratura si rolul sau” publicat, la data de 15 august 2012, de Ion Iliescu pe blog-ul sau, declaratiile efectuate de domnul prim-ministru, Victor Ponta, in cadrul emisiunii „Realitatea de la ora 20.00” – 15 august 2012 si afirmatiile a lui Crin Antonescu, presedinte interimar, facute in cadrul declaratiei de presa din data de 15 august 2012.
In urma verificarilor inspectorii judiciari au constatat urmatoarele: – Referitor la alegerile desfasurate in perioada 2008 – 2009 (alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidentiale si referendum) au fost inregistrate la unitatile Ministerului Public un numar de 7956 cauze penale (din care 56 cauze au fost solutionate prin rechizitoriu, in 6531 au fost adoptate solutii de netrimitere in judecata, iar in 187 cauze cercetarile nu sunt inca finalizate); – Pe rolul unitatilor Ministerului Public sunt inregistrate in anul 2012 un numar de 632 dosare referitoare la desfasurarea referendumului din data de 29 iulie 2012 si 2052 cauze privind desfasurarea alegerilor locale; – In cele 632 cauze privind referendumul din data de 29 iulie 2012 se efectueaza verificari privitor la comiterea unor posibile fraude: persoane care figureaza ca au votat atat pe listele electorale permanente cat si pe listele electorale suplimentare; persoane care figureaza ca ar fi votat dar in realitate nu s-au prezentat la vot; prezenta pe listele electorale suplimentare a unor persoane cu date de identificare nereale; prezenta pe listele electorale suplimentare a aceleiasi semnaturi in dreptul unui numar mare de persoane; – In perioada 2008 – 2012 la nivelul DNA au fost inregistrate un numar de 17 cauze privind sesizarea unor fapte de natura penala comise in cadrul organizarii si desfasurarii alegerilor locale si referendumului. Dintre acestea, un numar de 5 cauze privesc comiterea unor fapte penale in legatura cu desfasurarea referendumului din data de 29 iulie 2012; – Prin natura si amploarea criticilor aduse activitatilor desfasurate de magistrati, respectiv prin aprecieri care induc faptul ca procurorii actioneaza la comanda prin incalcarea chiar a normelor care reglementeaza competenta, fiind un instrument de intimidare si de actiune impotriva cetatenilor, au fost incalcate limitele libertatii discursului politic in raport cu activitatea magistratilor; – Prin discursurile si afirmatiile publice, cu caracter politic din data de 15.08.2012, care au pus in discutie legalitatea activitatii organelor judiciare, s-a adus atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat cu consecinta afectarii independentei sistemului judiciar si a independentei si reputatiei profesionale a magistratilor; – Afirmatiile de genul celor analizate au rolul de a induce o presiune nejustificata asupra activitatii magistratilor, cu atat mai mult cu cat procedurile sunt in curs de desfasurare si se afla in faza de cercetare penala; – Prin declaratiile si afirmatiile din data de 15 august 2012 mentionate anterior s-a adus atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau si a independentei magistratilor in infaptuirea si realizarea actului de justitie, informeaza, marti, CSM.
In legatura cu limitele libertatii discursului politic, CSM arata ca, raportat la activitatea parchetelor, inspectorii au constatat ca, potrivit art.1 pct. (4) din Constitutia Romaniei consacra expres principiul separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Potrivit acestui principiu, raporturile dintre Legislativ, Executiv si puterea judecatoreasca sunt conditionate de respectarea principiului independentei magistratilor si supunerii lor numai legii, prevazut de art. 123 din Constitutie.
Potrivit Capitolului VI din Constitutia Romaniei, Ministerul Public este inclus in Autoritatea Judecatoreasca, in sectiunea a 2-a fiind definite atat rolul acestuia, cat si statutul procurorului.
De principiu, daca separatia puterilor in stat nu este in mod clar conturata, atunci realitatea sociala este incerta, iar puterea judecatoreasca nu mai este putere in stat, ci doar o functie in stat, astfel ca separatia nu mai este a puterilor, ci a functiilor in stat. Daca functia si rolul puterii autoritatii judecatoresti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept cu toate consecintele si implicatiile socio-economice ce decurg din aceasta.
In contextul in care afirmatiile si acuzele provin de la personalitati publice – angrenate in viata politica – acestea dobandesc in mod direct si inevitabil un pronuntat caracter politic. Din acest moment, factorul politic este cel care interfereaza cu activitatea unei alte puteri in stat, si anume autoritatea judecatoreasca.
Prin afirmatiile celor trei lideri s-a creat impresia publica referitoare la faptul ca scopul activitatii organelor de urmarire penala este acela de a verifica in ce fel cetatenii care s-au prezentat la referendum au votat si nu verificarea eventualelor fraude comise in legatura cu procesul electoral prin incalcarea dispozitiilor obligatorii care reglementeaza organizarea si desfasurarea referendumului (Legea 3/2000 si Codul penal).
Pentru a evita acest gen de afirmatii, care reprezinta pericolul de a interfera cu activitatea specifica a unei alte puteri in stat, Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor, adoptata la Congresul VIII al ONU (pct. 4), prevede ca „statele vegheaza ca procurorii sa-si indeplineasca atributiile profesionale in deplina libertate, fara a face obiectul unor intimidari, hartuiri, fara a suferi ingerinte nefondate si fara a li se angaja, in mod nejustificat, responsabilitatea civila, penala sau de alta natura”.
In Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, adoptata la data de 6 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegatiilor ministrilor, la pct. (11) din capitolul „Relatia dintre procurorii publici si …
