de Anca SIMINA Publicat la: 02.09.2013 20:11 Ultima actualizare: 02.09.2013 20:18
Foto: Tiberiu Crisan // Mediafax
Sub presiunea protestelor din mai multe mari orase impotriva exploatarii de la Rosia Montana, presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta au facut luni dimineata, aparent, cate un pas in favoarea consultarii societatii civile inainte de luarea unei decizii definitive. „Nu am nicio problema sa declansez un referendum national pe tema asta. Daca guvernul nu gaseste resurse sa discute cu societatea, il organizez odata cu europarlamentarele”, a spus presedintele intr-un interviu pentru „Adevarul”, cu toate ca in urma cu doua luni, invitat la emisiunea „Dupa 20 de ani” de la PRO TV, sustinea ca introducerea unei intrebari despre Rosia Montana la un referendum „poate manipula poporul”.
In ciuda divergentelor dintre Palate, Ponta a salutat, doua ore mai tarziu, ipoteza referendumului. „Daca presedintele considera util sa declanseze un referendum, cred ca-i o idee foarte buna”, a comentat premierul dupa sedinta conducerii USL, venind, umar la umar cu Crin Antonescu si cu o alta idee – instituirea unei comisii parlamentare speciale care sa dezbata subiectul.
Ambele mutari nu au fost facute simultan cu lansarea proiectului de lege legat de conditiile exploatarii de aur, ci la o saptamana dupa aprobarea acestuia in Guvern si la o zi dupa declansarea protestelor, atat de simpatizanti ai stangii, cat si de votanti ai dreptei, in Piata Univesritatii din Capilata, dar si in Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Brasov, Alba Iulia, Barlad, Rosia Montana, Viena, Budapesta, Londra, Bruxelles, Praga, care, dupa cum sustin activistii,? vor continua.
In practica, atat tactica Palatului Cotroceni cat si cea a USL nu implica societatea civila decat formal in procesul de decizie, transforma exploatarea de la Rosia Montana in tema de campanie cu priza la electoratul tanar, cel mai dificil de mobilizat la vot, si amanana luarea unei decizii pana dupa prezidentialele din 2014. Singurul care risca sa piarda din acest joc politic, in perspectiva prezidentialelor, este Crin Antonescu, cel care amana, de altfel, sa ia o pozitie sau alta.
Cum isi aminteste Basescu Piata din 2012: „Am cazut in fundulet cu legea sanatatii”
Ca referendumul este o stratagema pentru temperarea celor revoltati care au ocupat din nou Piata Universitatii si au ajuns, peste 3000 duminica seara, sa manifesteze in fata Guvernului, a admis-o chiar presedintele. a”Aduceti-va aminte ca m-am dat cu capul de perete, am cazut in fundulet cu legea sanatatii. Nu poti sa faci ceva impotriva societatii. Trebuie deschis un dialog”, a fost solutia sa.
Revola din Piata Universitatii din ianuarie 2012, pornita ca gest de solidaritate fata de Raed Arafat, s-a amplificat in numai cateva zile, a dus la demisia Guvernului Boc in februarie si, ulterior, s-a concretizat in votul masiv anti-Basescu la referendumul pentru demitere din vara.
Piata Universitatii, in ianuarie 2012. Foto: Alexandru Solomon // Mediafax
Disponibilitatea de a-l convoca a fost asumata de Basescu, cu toate ca acum nici trei luni, intr-un alt interviu, la PRO TV, explica succint de ce tema exploatarii de la Rosia Montana nu intra in calculele sale pentru un referendum: „poate manipula poporul”.
Intrebat atunci daca exploatarea gazelor de sist si a zacamantului de la Rosia Montana i se par cruciale si ar putea fi introduse intr-un referendum, presedintele respingea ferm ideea. „Aici riscam sa venim in zona cu taxele. Ca daca ai organiza un referendum pentru taxe, imediat poporul ar spune nicio taxa, da? Cam aici suntem si cu gazele desist si cu Rosia Montana. Este o chestiune de asumare a Guvernului”, sustinea Basescu si atunci ideea ca intreaga problema se poate solutiona printr-o Hotarare de Guvern.
Pentru a-si argumenta teza usurintei cu care electoratul ar putea fi manipulat, presedintele arata ca cheia sta in modul in care s-ar formula intrebarea in privintaoricarui tip de exploatare. „Mi-e greu sa va spun care ar fi raspunsul. Depinde cum intrebam populatia. Daca o vom intreba „Vreti sa se exploateze gazele de sist?” s-ar putea sa obtinem un raspuns. Daca punem intrebarea „Vreti sa devenim independenti energetic?” s-ar putea sa avem alt raspuns. Aici intrebarea poate manipula poporul, pe cand la Constitutie nu poate”, explica Basescu pe 19 iunie.
Ce sanse are un referendum pentru Rosia Montana
Convocarea sa simultan cu europarlamentarele din 2014 „chiar daca ramane pragul de 50%”, asa cum a anuntat Basescu este insa un pariu ca si castigat pentru invalidarea acestuia, cu unicul avantaj politic de a mobiliza tinerii la votul pentru Parlamentul European si de a oferi o noua tema de campanie partidelor implicate in scrutin. Rezultatele experimentelor similare anterioare arata ca, pastrand pragul de prezenta de 50% pentru validarea referendumului, regula pe care Curtea Constitutionala a instituit-o pana in iulie 2014, consultatarea polulara se va incheia fara o concluzie obligatorie pentru parlamentari.
La referendumul pentru introducerea votului uninominal, convocat de Traian Basescu pe 25 noiembrie 2007, simultan cu primul scrutin europarlamentar, s-au prezentat doar 26, 51% din alegatorii cuprinsi in listele electorale permanente, rezultatele nefiind astfel validate, chiar daca au fost favorabile: 81% au votat DA si doar 16% s-au impotrivit. Manevra politica a impus insa tema principala a campaniei si a marit participarea la votul pentru europarlamentare pana la 29,12%, peste media UE, mai ales in mediul urban, in avantajul partidelor de dreapta la acea vreme.
Dovada faptului ca referendumul a mobilizat, chiar daca nu in foarte mare masura, sunt datele din 2009. Doi ani mai tarziu, la acelasi tip de scrutin, cu miza mai mare avand in vedere mandatul de 5 ani acordat eurodeputatilor pentru prima data, au participat doar 27,67% dintre alegatori.
Singurul referendum care a mobilizat suficient electorat pentru a nu fi considerat nul a fost cel din noiembrie 2009, pentru parlament unicameral cu 300 de membri, desfasurat simultan cu primul tur al prezidentialelor, alegeri care au atins, de regula, recondurile de prezenta. Chiar daca referendumul din vara anului 2014 s-ar valida printr-o ipotetica prezenta masiva la vot, nu ar exista o garantie ca optiunea populara s-ar transforma imediat in lege. Rezultatul consultarii populare din 2009, la care majoritatea covarsitoare a rasouns DA, nu a fost transpus intr-un act normativ nici patru ani mai tarziu, in ciuda obligatiei Parlamentului in acest semns, semnalata de Curtea Constitutionala.
Costurile unui referendum se ridica la aproximativ 20 de milioane de euro, luand in calcul cele 95 de milioane de lei cheltuite anul trecut de Guvern pentru supunerea la vot a demiterii presedintelui.
Sansele legii inainte de prezidentiale
Cu o alternativa pentru dezamorsarea nemultumirilor a venit si USL: o comisie parlamentara speciala care sa se ocupe de acest proiect de lege. Ideea a fost lansata de Crin Antonescu. „Va trebui constituita o comisie care sa se dedice acestui proiect, pentru ca oamenii sa se exprime”, a spus liderul PNL.
Victor Ponta a salutat-o, admitand ca in felul acesta se iese practic din „circuitul obisnuit al legii”. „Salut propunerea domnului presedinte Antonescu de a avea nu circuitul obisnuit, ci sa existe o comisie in care sa se spuna toate punctele de vedere”, a argumentat premierul. Mai mult, acesta a dat comisiei parlamentare rolul de anticamera a referendumului, confirmand indirect ca in planurile USL nu intra o decizie a Parlamentului pe aceasta tema inainte de vara anului viitor.
Foto: Cristi Cimpoes // Mediafax
Intr-un astfel de calendar, cu sau fara un referendum valid, „cartoful fierbinte” de la Rosia …
