Cercetatorul clujean Zamfir Dejeu, cel care a avut ideea inscrierii dansului din Transilvania in lista UNESCO, a fost invatator, profesor de muzica, jurnalist, dirijor si creator de ansambluri folclorice.
UNESCO a aprobat inscrierea in patrimoniul mondial al umani?tatii a unuia dintre cele mai interesante dansuri din Romania. Este vorba de Jocul Fecioresc din Transilvania, un adevarat ritual initiatic cu origini stravechi. „Unul dintre liderii cetei antreneaza grupul, in timp ce un al doilea conduce dansul. Participantii pot avea varste intre 5 si 70 de ani, si pot include dansatori maghiari sau romi, la fel ca si dansatori romani, contribuind la dialogul intercultural si la coeziunea sociala. Dansul ajuta tinerii sa isi intareasca pozitia in comu?ni?tatile traditionale, mai ales in ochii fetelor si a familiilor lor, in vederea casatoriei”, arata comunicatul oficial de presa al ?UNESCO. Cel care a avut viziunea demersului efectuat la UNESCO este un clujean, Zamfir Dejeu, care lucreaza ca cercetator la institutul Arhiva de Folclor a Academiei Romane si care preda ca profesor asociat la Academia de Muzica „Gheorghe Dima”. El spune ca a lucrat cativa ani la dosarul care a fost depus la UNESCO.?
„Daca va amintiti, si Calusul este in patrimoniu, este primul element national inscris in patrimoniul UNESCO si de-acolo mi-a venit oarecum ideea. Insa Jocul Fecioresc este, pot sa spun, mai complex decat Calusul si merita sa ii dam atentie. Proiectul l-am initiat acum 4-5 ani, fiind in Comisia de Patrimoniu Imaterial a Ministerului Culturii. Materialele le-am avut pentru ca sunt cercetator al Academiei Romane in Cluj. A mai trebuit sa completez unele jocuri, pentru care am facut cercetare pe teren, apoi, acum patru ani, am inceput sa asternem pe hartie proiectul, pentru ca sunt niste formulare de care trebuie sa tii cont in acest dosar, si impreuna cu colega mea, Ioan Fruntelata, conferentiar universitar la Universitatea din Bucuresti, si, in partea tehnica, cu colegul meu, Liviu Pop, de la Arhiva de Folclor din Cluj, am inceput sa facem proiectul. Practic, nu a fost atat de greu, pentru ca eu aveam toate materialele si, atunci cand cunosti, nu-i greu sa faci ceva. Iar acest proiect a fost inaintat la Comisia ?UNESCO in 2013, pentru ca asa se intampla cu proiectele, se inainteaza cu doi ani inainte, si acum i-a venit randul”, a spus Zamfir Dejeu.
De ce este valoros Jocul ?Fecioresc din Transilvania
Cercetatorul clujean a explicat, pentru „Romania liberaa”, care este valoarea care face acest joc atat de special.
„In primul rand, este diversitatea lui. Este un fel de joc initiatic. Si mai demult, dar si acum, inclusiv in ansamblurile care sunt la orase, prima data feciorii trebuie sa stie sa joace fecioreste. Si apoi, daca stiu sa joace fecioreste, is curtati si de fete, de dragutele, de mandrutele lor si incep sa joace dans de cuplu. Jocul Fecioresc din Romania are un alt specific: bataile pe picioare. Sunt noua tipuri de jocuri, incepand de la a bate in pamant, cum zicea Grigore Lese, ca sa iti afli norocul, si pana la batai pe elementele, cele trei, ale picioarelor: coapsa, gamba si laba, si pana la elementele de virtuozitate, in care feciorii sar la inaltime apreciabila”, spune Zamfir Dejeu.
Cercetatorul clujean le recomanda celor care administreaza dosarele care ar putea fi acceptate de UNESCO sa isi pregateasca foarte bine documentele.
„Nu este coada la asa ceva. Daca faci un proiect foarte bine si indeplinesti cele cinci criteriicare se cer, proiectele merg foarte bine inainte”, a spus Zamfir Dejeu. El a mai declarat ca, in prezent, comisia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii lucreaza la un dosar care vizeaza introducerea iei roma?nesti in patrimoniul mondial al umanitatii. De asemenea, el ar dori sa se apuce de un alt dosar, referitor la introducerea trioului muzical traditional romanesc pe lista UNESCO.
Cine este Zamfir Dejeu
Cercetatorul clujean este unul dintre impatimitii folclorului romanesc. Nascut pe 25 mai 1944, in satul Valea Draganului, din actuala comuna Poieni, el a crescut intr-un mediu folcloric deosebit, cel al Muntilor Apuseni. Zamfir Dejeu a absolvit mai intai Liceul Pedagogic de sase ani din Cluj, apoi a terminat Conservatorul. Cariera sa a insemnat schimbari spectaculoase, care, insa, intotdeauna ???? l-au tinut aproape de folclor. A lucrat ca invatator in Lunca Visagului, apoi ca profesor de muzica in Huedin. S-a transferat la Cluj-Napoca, unde a activat in cadrul Centrului de Indrumare a Creatiei Populare al judetului Cluj, apoi, o perioada, a devenit redactor muzical si sef …
