Una dintre cele mai raspandite opinii gresite in randul multor militari de cariera este aceea ca Regele Mihai I l-ar fi tradat pe dictatorul Ion Antonescu in data de 23 august, cand Suveranul Romaniei a pus capat unui razboi care devenise nedrept si care punea in pericol existenta tarii. Aceasta opinie gresita s-a raspandit in anii de maxima intensitate a propagandei comuniste din ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceausescu, cand liderul comunist promova o adevarata isterie nationalista, si s-a consolidat in anii de dupa Revolutia din 1989, cand politicieni de extrema dreapta au incercat sa reabiliteze imaginea maresalului roman, in ciuda faptului ca Ion Antonescu are pe constiinta Holocaustul romanesc impotriva evreilor si romilor, masacrele din orase precum Odessa sau dezastre militare de talia Stalingradului.
In esenta, teoria „tradarii” pe care ar fi comis-o Majestatea Sa Regele Mihai I spune ca Suveranul nu ar fi avut nici un drept si nici un motiv sa il aresteze pe Ion Antonescu. Arestarea dictatorului pro-nazist a pus capat razboiului dus de Romania impotriva Natiunilor Unite si a dus Armata Regala Romana intr-o ofensiva care a dus la eliberarea Transilvaniei de Nord. Ca un amanunt semnificativ pentru starea de spirit a ofiterilor si soldatilor romani este faptul ca eliberarea ultimului metru patrat de pamant romanesc a fost programata pentru ziua de 25 octombrie, ziua de nastere a Majestatii Sale Regelui Mihai I. In acest fel, Armata Regala Romana ii facea cel mai frumos cadou Regelui. Insa teoria „tradarii” este gresita din mai multe motive. Primul tine chiar de regulamentele militare romanesti. Acestea spun ca atunci cand exista doi militari care au acelasi grad, comanda ii revine celui cu o vechime mai mare in grad. Regele Mihai I si Ion Antonescu erau ambii maresali ai Romaniei, insa Regele detinea gradul de maresal cu un an inaintea lui Ion Antonescu. Iar al doilea motiv a fost dezvaluit de Ecaterina Radoi in cartea sa, „Viata Regelui Mihai I”, publicata in anul 1998 la editura Masina de scris din Bucuresti.
Ecaterina Radoi relateaza ca, in anul 1944, cand se agravasera disputele dintre Rege si prim-ministrul Ion Antonescu pe tema iesirii Romaniei din razboi. Dictatorul Ion Antonescu a amenintat de mai multe ori ca il va detrona pe Regele Mihai I, spune Ecaterina Radoi. Insa el nu dorea instaurarea unei republici, ci aducerea unui nou Rege. Ion Antonescu ar fi dorit, in acest context, sa il instaleze pe Tronul Romaniei pe arhiducele Stefan de Habsburg. Nu exista nici un document istoric care sa ateste faptul ca arhiducele Stefan de Habsburg ar fi fost la curent cu planurile lui Ion Antonescu.
Un print?cu sange romanesc
Arhiducele Stefan de Habsburg era fiul Principesei Ileana a Romaniei si al Arhiducelui Anton de Habsburg. El purta titlurile de arhiduce al Austriei, principe al Ungariei, Croatiei si Boemiei si principe al Toscanei. Arhiducele Stefan de Habsburg s-a nascut in anul 1932. Exista relatari care arata ca el a venit pe lume in Austria deoarece tatal Regelui Mihai I, Regele Carol al II-lea, a cerut surorii sale, Principesei Ileana, sa nu nasca pe teritoriul Romaniei. Regele Carol al II-lea se temea ca un Habsburg care ar fi venit pe lume pe teritoriul romanesc ar fi putut sa devina un instrument in mainile dusmanilor Familie Regale a Romaniei si, in contextul in care era nepotul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria, sa fie folosit drept pretendent la Tronul Romaniei. In anul 1942, Principesa Ileana a Romaniei, impreuna cu familia sa, s-a mutat in Romania. Astfel ca, intr-un fel, arhiducele Stefan de Habsburg se afla la discretia lui Ion Antonescu.
Daca dictatorul roman ar fi reusit, in anul 1944, sa il inlature pe Regele Mihai I ar fi avut o situatie in care, in locul unui Rege tanar, care accepta tot mai putin deciziile prim-ministrului sau, ar fi pus pe Tronul Romaniei un copil de 12 ani, varul Regelui Mihai I, care nu ar fi avut decat, cel mult, o autoritate simbolica. In acest scenariu, Ion Antonescu s-ar fi proclamat, probabil, Regent, iar concentrarea de putere in mainile sale ar fi fost una uriasa. Modelul fusese deja brevetat in Ungaria. Amiralul Miklos Horthy a devenit Regent al Ungariei, iar pentru a-si mentine intacte atributiile de dictator, acesta a impiedicat de doua ori revenirea pe tronul de la Budapesta a ultimului suveran al Austro-Ungariei, Carol de Hasbburg, care fusese incoronat in 1916 ca imparat al Austriei si ca rege al …