Primul Rege al Romaniei a lasat un jurnal concis, in care descrie telegrafic modul in care au fost organizate ceremoniile care au marcat, in anul 1881, intrarea tarii noastre cu drepturi depline in concertul european.
Membrii Familiei Regale a Roma?niei serbeaza in acest an 150 de ani de la fondarea Dinastiei. Toate evenimentele publice importante la care participa sunt sub semnul acestei aniversari. Insa tot in acest an, romanii aniverseaza si 135 de ani de la proclamarea Regatului. Acest moment, petrecut in anul 1881, marca intrarea cu drepturi depline a Romaniei in concertul european. Momentul este cu atat mai semnificativ cu cat, pentru prima oara, in arena diplomatica internationala, Romania juca pe cont propriu.?
Daca Mica Unire din 24 ianuarie 1859, sub Alexandru Ioan I Cuza, venirea pe tronul Principatelor Unite a lui Carol I in 10 Mai 1866, proclamarea indepen?dentei in 10 Mai 1877 sau recu?noasterea acestei indepen?dente la congresele de pace de la San Stefano si Berlin au depins cu toate de Marile Puteri, in 1881, Romania era suficient de puternica pentru a le notifica Marilor Puteri vointa sa de a se transforma in Regat. Nimeni nu s-a opus acestui demers al Romaniei, care isi cucerise independenta pe campul de lupta. Mai mult, desi printre membrii elitei roma?nesti exista o oarecare teama fata de o reactie nefavorabila a Marilor Puteri, acestea s-au grabit sa il felicite pe Regele Carol I pentru gestul sau. Unii dintre suveranii lumii l-au decorat in semn de pretuire pe primul Rege al Romaniei. Semne de apreciere au venit din Franta, din Austro-Ungaria, dar si din indepartata Brazilie.
Semnificatie aparte
Proclamarea Regatului a marcat profund istoria Romaniei. Momentul a fost relatat si comentat pe larg in presa vremii, atat in cea internationala, cat si in cea romaneasca. De asemenea, exista numeroase memorii ale celor care au jucat diferite roluri in acest moment, insa cele mai relevante raman insemnarile celui care a jucat rolul principal in acest eveniment: Regele Carol I. Primul Rege al Romaniei des?crie, in jurnalul sau, succesiunea evenimentelor intr-un stil telegrafic. Educatia sa de militar l-a determinat sa noteze inclusiv starea vremii. Pentru ceremoniile din 10 Mai 1881, la Bucuresti au venit si fratele mai mare al Regelui Carol I, Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, impreuna cu fiii sai, inclusiv cu Ferdinand, cel care avea sa fie proclamat Principe Mosteni?tor, in contextul in care Regele Carol I nu avea un baiat care sa ii mosteneasca Tronul. Ferdinand avea sa devina Ferdinand I cel Loial al Romaniei, Regele care avea sa desavar?seasca opera lui Carol I si care avea sa realizeze Marea Unire din 1918.
Un jurnal lapidar
Joi, 7/19 mai
Vreme frumoasa. Dimineata Statescu la mine. Ora 1 in oras, primit doi delegati din Berlin, Russel si Schwobich, pentru caile ferate. Ora 4 inapoi la Cotroceni. Innorat, ploaie. Ora 5 ? plecat din gara Targoviste, cu Statescu, spre Titu. Racoare si ploaie, ajuns intr-o ora si un sfert. Ora 7 soseste trenul de la Varciorova cu Leopold si fiii sai Ferdinand si Carlo. Cu ei Werner, Arnim, Schligen si Grobbels. Ora 9 sosirea in Bucuresti, gara noua, in gara 200 de persoane de la Camera, Senat, Guvern etc. Conversat o jumatate de ora, cu trenul spre Cotroceni, acolo Elisabeta si Curtea la gara. Baut ceai impreuna, conversat pana la ora 12.
Vineri, 8/20 mai
Vreme frumoasa. Ora 8 ? dejunat impreuna, plimbat in gradina. Ora 11 D. Bratianu la mine, pentru conventia cailor ferate cu Berlinul, ordinul (Coroana Romaniei), problema Dunarii. Dupa-amiaza, Liteanu imi aduce ordinul Oldenburg cu lant. Ora 5 cu Leopold si copiii in oras, la Palat. Ora 6 ? inapoi, cinat pe veranda. Seara cantat copiii germani in curte, pana la 9 ?. Caile ferate sunt intrerupte in multe locuri si de aceea moldovenii nu pot veni; legatura intre Marasesti si Buzau pare sa se fi restabilit. Unii sunt impotriva crearii unui al doilea ordin romanesc. Rosetti vrea sa-l dirijeze pe D. Bratianu si nu vrea sa accepte.
Sambata 9/21 mai
Vreme frumoasa. Promenada in gradina cu Elisabeta, Leopold, copiii. Ora 11 Leopold primeste guvernul, apoi eu am consiliu, insist sa se faca ordinul Coroana Romaniei. D. Bratianu este pentru, crede numai ca ar trebui amanat. Dupa-amiaza plecat cu trasura la Palat, acolo primit la ora 5, in uniforma austriaca, pe feldmaresalul Bauer; imi aduce o scrisoare de felicitare de la imparatul austriac, apoi mi-i prezinta pe cei trei ofiteri ai sai. Ora 6, coroanele sunt duse de catre guvern, in procesiune festiva, la Mitropolie. Ora 8 ? mare retragere cu torte si aducerea drapelelor intregii armate la Palat. Camera a votat ordinul Coroana Romaniei. D. Bratianu a mai venit inca la ora 9 la mine.
Duminica 10/22 mai
Vremea e foarte amenintatoare, nori peste tot. Ora …
