Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, potrivit careia interceptarile realizate de SRI pe baza Codului de procedura penala sunt neconstitutionale, a generat interpretari legate de incheirea etapei in care serviciul secret poate conlucra cu DNA. Totusi, lucururile sunt mai complicate din punct de vedere juridic, iar excluderea serviciului secret din ecuatie nu este o certitudine.?
„Repararea” articolelor declarate neconstitutionale este, potrivit Constitutiei, o atributie care revine Parlamentului sau Guvernului. „Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei”,? prevede legea fundamentala. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a evocat posibilitatea unei ordonante de urgenta pe acest subiect, iar presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri, ?ca Parlamentul va gasi solutii pentru ca activitatea Parchetelor si a DNA sa fie in acord cu legea. La randul sau, presedintele Klaus Iohannis a convocat pentru astazi Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), tocmai pentru a discuta despre impactul deciziei CCR.
Ce a decis, de fapt, Curtea
Indiferent de modalitatea folosita, aceasta va trebui sa respecte cadrul oferit de Curtea Constitutionala. O posibila solutie transpare chiar din motivarea CCR. Concret, judecatorii constitutionali au stabilit ca articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedura Penala referitor la punerea in executare a mandatului, nu respecta legea fundamentala. Articolul respectiv arata ca „procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind ca sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respecta Constitutia si este neclara.
Motivarea Curtii contine, insa, si o paralela interesanta intre vechiul Cod de procedura penala si cel actual. Astfel, magistratii CCR atrag atentia ca vechiul cod contine articole care „prevedeau ca procurorul procedeaza personal la interceptari si inregistrari sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala”. „Astfel, organele care puteau lua parte la activitatea de supraveghere erau doar procurorul si organele de cercetare penala”, mentioneaza judecatorii.
Trimiterea la vechiul Cod de procedura penala nu este intamplatoare, pentru ca permitea efectuarea de interceptari si a fost declarat constitutional prin doua decizii ale CCR (410/2008 si 962/2009). Pe scurt, magistratii sugeraza si o posibila solutie: revenirea la prevederile vechiului Cod de procedura penala, care au fost contestate de doua ori la CCR, contestatii respinse in ambele cazuri.
Cum s-a modificat legea
Potrivit vechiul Cod de procedura penal, „Procurorul procedeaza personal la interceptarile si inregistrarile prevazute in art. 91.1 sau poate dispune ca acestea sa fie efectuate de organul de cercetare penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate, incalcarea acestei obligatii fiind pedepsita potrivit Codului penal”. Acest articol a fost in vigoare pana in februarie 2014 si a pemis efectuarea de interceptari, reprezentantii SRI fiind incadrati, in practica,? la categoria personal tehnic, subordonati procurorului. Interceptarile erau facute de SRI, pe baza unei hotarari a CSAT, din martie 2008, cu caracter secret. In 2009, Guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier si Catalin Predoiu ministru al Justitiei, a redactat un nou Cod de procedura penala. In noua forma, regimul realizarii interceptarilor a fost modificat, introducandu-se trei alineate „(1). Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala? ori lucratorii specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului. (2) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligati sa colaboreze cu organele de urmarire penala, cu autoritatile prevazute la alin. (1), in limitele competentelor acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica. (3) Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la executarea masurilor de supraveghere au obligatia sa pastreze secretul operatiunii efectuate, sub sanctiunea legii penale”. Noul Cod de procedura penala a fost votat de Parlament in 2010 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2014.
Acum, judecatorii constitutionali sustin ca „aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici in mod expres, nici in mod …
