Absolventi ai unor mari universitati ale lumii arata cum o investitie de sute de mii de dolari in educatie poate da un randament mai bun decat daca ai folosi acesti bani pentru deschiderea unei afaceri.
Am auzit in media povestile unor tineri care relateaza experienta lor ca studenti la unele dintre cele mai bune universitati ale lumii. Vor?bim de tineri care s-au?remarcat inca din perioada liceului la olimpiade internationale obtinand medalii. Acestor tineri li se ofera burse complete la Yale, Harvard, Oxford, universitati care ii monitorizeaza atent inca din timpul liceului. Trebuie spus, insa, ca numarul celor care obtin astfel de burse complete, la aceste pres?tigioase institutii de invatamant superior, este de sub 1% din totalul studentilor.
Investitie amortizata intr-un an
Teoretic, poti fi printre cei 99% din studentii care urmeaza cursuri?la marile universitati din Occident daca indeplinesti doua conditii: in primul rand trebuie sa fii un student foarte bun (mult peste medie, dar nu neaparat de geniu) si sa dispui de bani care sa acopere taxele. In cazul universitatilor americane precum Massachusetts Institute of Technology, Stanford sau Yale taxele variaza undeva in jurul sumei de 50.000 de dolari pe an. Universitatile de elita din Anglia percep o taxa medie anuala de 9.000 lire. In Franta taxele sunt mai mici, dar sistemul ramane foarte riguros: trebuie sa fii admis la asa numitele Classes Préparatoires care sunt echivalentul primilor doi ani de facultate din Romania. Dupa acesti doi ani, cei mai buni intra la asa numitele Grandes Écoles – dintre care cele mai importante sunt École Normale Supérieure, École Polytechnique, École Centrale de Paris. Valoarea taxelor universitare poate fi, insa, acoperita din primii ani de dupa absolvire.
In schimb, studiile arata ca, cel putin in SUA, prima slujba ii aduce anual unui tanar absolvent de MIT, Harvard sau Yale intre 50.000 si 70.000 de dolari.
De asemenea, profesorii sau absolventii romani ai acestor scoli de elita sustin ca efortul financiar merita, confirmand ca suma poate fi acoperita, integral, in primii ani de munca dupa absolvire.
Studii cat un bolid german nou
In QS World University Rankings, topul anual al celor mai mari universitati ale lumii, in primele 50 se afla 19 universitati americane, 9 sunt britanice, iar din Australia inregistram un numar de 5. Majoritatea statelor puternic dezvoltate au una sau doua universitati in primele 50: Germania, Elvetia, Franta (2), China, Canada (2), Danemarca, Singapore sau Hong Kong.
Narcis Avarvari a ajuns in Franta in 1993. Imediat a primit o bursa la École Polytechnique, o universitate aflata pe pozitia 40 in lume. Dupa un doctorat in chimia fosforului, a fost admis la Centrul National de Cercetare Stiintifica. El explica plusurile si minusurile plecarii in Occident la o varsta atat de frageda: „Cei care ajung la olimpiada internationala sunt imediat admisi de universitati americane precum Harvard sau Massachusetts Institute of Technology. Le este foarte greu sa refuze. Intra la 18 ani in sistemul american, care este mult mai pragmatic decat cel european, iar la terminarea studiilor sunt complet integrati in respectiva societate. In conditiile astea, nu cred ca se mai pot intoarce. Insa majoritatea celor care pleaca in stagii de pregatire in strainatate dupa terminarea facultatii isi dau acolo doctoratele, iar unii dintre ei, tot mai multi, se intorca”. Taxa de scolarizare pentru cei trei ani la una dintre cele mai bune scoli din Franta, École Polytechnique, este de 24.000 de euro.
El Dorado american
Primele zece locuri au fost rezervate in clasamentul 2014/2015 numai pentru doua state: SUA (6 universitati) si Marea Britanie (4). Anul acesta, in Top 10 si-a facut loc si o universitate din Elvetia:? Swiss Federal Institute of Technology, astfel ca razboiul academic America-Europa este de 5-5.
Daca in SUA taxele totale depasesc lejer suta de mii de dolari, in Marea Britanie se injumatatesc sau pot fi chiar mai mici. La cea mai buna universitate a lumii, Massachusetts Institute of Technology (MIT), a fost student si Sergiu Moroianu. Dupa sase ani de studii in SUA, in urma carora a obtinut un master si un doctorat, s-a intors in tara. a”Cred ca sunt primul si singurul tanar doctor de la MIT care traieste in taraa”, rememoreaza Sergiu Moroianu.
„La MIT, taxele pentru toti anii de facultate se ridica, in total, la 150.000 de dolari. Ma intrebi daca merita ca o familie din Romania cu un venit mediu spre mare sa investeasca aceasta suma in educatia fiului lor? Depinde. Un absolvent de MIT poate castiga (la prima sa slujba) anual aproximativ 50.000 de dolari. Un alt atu al absolventilor: isi vor gasi rapid o slujba la absolvire in cazul in care obtin o diploma in inginerie, IT sau management. Studentii de la MIT sunt cautati de head-hunteri inca din timpul facultatii. Daca tanarul absolvent se gandeste sa se intoarca, totusi, in Romania ar trebui sa se orienteze spre discipline cum ar fi matematicile aplicate, mecanica fluidelor, robotica. Acestea sunt cautate de companiile multinationale precum Renault sau Ford, unde exista salarii bune. Pentru a ocupa pozitii de top in Romania in alte domenii, diploma de la MIT trebuie insotita de o bogata experienta dobandita in strainatate. Altfel, nu vei fi decat un absolvent de MIT pe care angajatorul roman il considera supercalificata”, ne-a explicat Sergiu Moroianu.?
Totusi, acesta crede ca tinerii nu ar trebui sa plece prea de timpuriu in Occident. „Eu am ajuns in SUA la 21 de ani. Cred ca eram prea tanar. Daca pleaca la 18 ani, vor intampina dificultati practice. Ei nu sunt pregatiti pentru a lua viata pe cont propriu – nu stiu sa se intretina, sa se organizeze. Daca nu esti riguros, studiezi la ore imposibile, nu te hranesti decat cu cartofi prajiti, te poti pierde pe drum. In plus, nu trebuie sa te lasi absorbit doar de specializarea lor. Tinerii au nevoie sa urmeze cursuri care le pot oferi o anume educatie, cultura. La 18 ani, poti intra in anturaje gresite. Cineva care face facultatea, masterul si doctoratul dincolo de Ocean si-a trait o treime din viata in SUA. Este, practic, americana”, a explicat absolventul roman al MIT.
Coleg cu presedintele american
Despre experienta in cadrul unei universitati americane de top?ne-a vorbit si Dragos Ciuparu, sapte ani profesor la Yale University, o institutie de invatamant superior care a ocupat pozitia a zecea in clasamentul pe anul 2015. Taxa de scolarizare este de 60.000 de dolari pe an, iar pentru un MBA trebuie sa platesti 100.000 de dolari, dar profesorul Ciuparu spune ca investitia merita fiecare cent: „Institutiile puternice sunt magnet pentru oamenii capabili si puternici, astfel incat acestea aduna de multe ori elita politica si de afaceri a unei tari. Am spus-o si cu alte ocazii, din ultimii 4 presedinti americani, 3 sunt absolventi de Yale, iar Obama a terminat Columbia University, universitate din primele zece in Topul Shanghai al primelor 500 de universitati din lume.
Participarea in activitatea profesionala de zi cu zi intr-o scoala puternica te contamineaza de modul ei de functionare, de valorile si standardele ei fundamentale, atat cele profesionale, cat si cele etice si morale, astfel incat ajungi intr-un timp relativ scurt sa nu mai poti functiona decat in cadrul unor asemenea norme. Mai mult, regulile jocului sunt astfel facute incat sa fii provocat sa-ti atingi potentialul, fiind tot timpul sprijinit si stimulat si niciodata impiedicat, pentru ca reusitele tale sunt si reusitele scolii in care activezi. Fiecare publicatie, brevet, rezultat, premiu etc. este acordat lui X de la universitatea Y, asa veti citi in toate comunicatele de presa si in toate jurnalelea”.
Dragos Ciuparu spune ca la universitatile de elita ale Americii mergi nu doar pentru calitatea profesorilor, unii laureati Nobel, dar si pentru colegii pe care ii vei avea, „pentru retelele sociale si interumane din care vei …
