Alimentele se vor scumpi cu pana la 10% la inceputul lunii aprilie, din cauza deprecierii leului, Romania fiind dependenta intr-o proportie semnificativa de importuri, avertizeaza Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). Totodata, este posibil ca si majorarea contributiei la asigurarile sociale sa se resimta in cresterea pretului produselor alimentare. „In mod normal, producatorii ar fi trebuit sa scumpeasca mancarea pana acum, daca tinem cont ca numai in ultimele trei luni, leul a pierdut aproape 13% in fata euro. Insa, nimeni nu s-a incumetat sa o faca, dat fiind contextul economic dificil. Pana la Paste, insa, producatorii vor urca preturile, pentru ca deja merg pe marje minime de profit”, a declarat pentru Gandul Dragos Frumosu.
Astfel, romanii vor plati mai mult nu numai pentru carnea de porc, care provine din import in proportie de 70%, dar si pentru mezelurile fabricate in Romania, care inglobeaza carne, condimente si membrane, toate cumparate din alte tari. De obicei, o depreciere de 20% a monedei nationale contribuie cu 10-15% la cresterea pretului mezelurilor, in functie de compozitie. Şi zaharul se numara printre categoriile care se vor scumpi, din cauza dependentei de importuri, adauga Frumosu. In jur de 330.000 de tone de zahar brut sunt aduse din alte tari, la un consum anual de 500.000-550.000 tone. De aici, si dulciurile sunt afectate de cresterea pretului, fara a lua in calcul si cacaua ? ingredient indispensabil la fabricarea ciocolatei -, adusa tot din import. De altfel, produsele dulci scot anual din buzunarele romanilor sume consistente, numai vanzarile de ciocolata atingand 468 milioane de lei in 2008, dintr-un total de 1,17 miliarde de lei, la nivelul intregii piete.
Nu numai populatia va stange cureaua anul acesta, dar si micii producatori din industria alimentara. „Anul 2009 este de referinta pentru adoptarea normelor de mediu, iar societatile care nu au facut investitiile necesare vor pune lacatul pe usa”, spune Frumosu. In cel mai pesimist scenariu ? care include si scaderea consumului -, el crede ca 70% dintre producatori ar putea sa dispara pana la sfarsitul acestui an. Printre categoriile cele mai vizate se numara micii procesatori din industria carnii, producatorii de conserve de legume si fructe, dar si industria dulciurilor ? in care multinationalele au deja cote majoritare din piata. In final, industria alimentara va fi dominata de marile companii multinationale, care isi permit sa mearga in pierdere sau sa-si reduca marjele de profit intr-un an dificil.
De altfel, probleme se anunta si pentru industria prelucratoare, constructii, comert si sectorul de servicii, potrivit unui sondaj realizat de Institutul National de Statistica. (INS). Reducerea productiei si a comenzilor, scaderea numarului de angajati si majorarea de preturi sunt problemele care lovesc din plin aceste domenii. Sectorul serviciilor este afectat intr-o masura mai mica, cererea mentinandu-se, chiar daca se anunta cresteri de preturi.
Pana la sfarsitul acestui an, sindicatele si patronatele estimeaza concedieri masive, din cauza crizei economice. Numarul somerilor contabilizati de Gandul se ridica astfel la 350.000, intr-un scenariu pesimist, in conditiile in care Guvernul nu va lua masuri care sa atenueze socul economico-social.
Romania, locul trei in UE la inflatie
Deprecierea considerabila a leului se vede, de altfel, si in cifra ridicata a inflatiei, in luna ianuarie. Romania a ocupat pozitia a treia intre tarile Uniunii Europeane (UE), cu o inflatie anuala de 6,8%, comparativ cu o medie a spatiului comunitar de 1,7%, potrivit Eurostat, Biroul de Statistica al Comisiei Europene. „Nivelul inflatiei nu ar trebui sa ne mire, dupa ce leul a suferit o asemenea depreciere. Asa s-a intamplat si in Polonia si Ungaria, tari in care monedele au avut evolutii in ton cu regiunea. Asadar, cifra trebuie judecata in raport cu trendul dezinflationist de pana acum”, a declarat pentru Gindul profesorul Daniel Daianu. In zona euro, inflatia anuala a fost de 1,1% in prima luna a anului, in scadere de la 1,6% in decembrie. Daianu crede ca in perioada urmatoare, daca monedele nu se vor mai deprecia ? un scenariu posibil – inflatia o va lua in jos, bineinteles si in Romania. Pana atunci, analistii economici vad si partea buna a unei inflatii ridicate.
„Executia bugetara e facilitata de inflatie si de o devalorizare mare a leului”, este de parere analistul economic Ilie Şerbanescu. In opinia sa, anul acesta este mai importanta reducerea deficitului extern decat scaderea inflatiei. „Eu cred ca nu e bine ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa lupte impotriva inflatiei, pentru ca asta se rasfrange si asupra cursului, dar si asupra costului finantarii externe”, conchide Şerbanescu.
Imprumuturi mai putine
Cu veniturile diminuate, romanii nu vor mai avea acelasi apetit pentru credite ca in anii trecuti, mai ales ca nici conditiile oferite de banci nu sunt favorabile. Analistii chestionati de Gandul spun ca oamenii sunt ezitanti atunci cand vine vorba despre un imprumut, cand exista perspective sumbre in privinta locului de munca si a contextului economic general. Anul trecut, pe fondul crizei internationale, soldul creditelor acordate de banci firmelor si populatiei a avansat cu 33,7%, fata de 60,4%, in 2007, potrivit datelor publicate de BNR. Temperarea creditului neguvernamental a inceput cu luna octombrie si a continuat pana la sfarsitul anului. Acum, analistii considera normala aceasta incetinire, care este mult mai buna pentru economie.
Pana la sfarsitul acestui an, creditarea va creste cu 10-15%, spun acestia. „Pentru primul trimestru al acestui an, bancile anticipeaza o reducere suplimentara a cererii de credite ipotecare, pe fondul unei probabile inaspriri viitoare, atat a standardelor, cat si a termenilor de creditare. Totusi, aceasta evolutie ar putea fi influentata de modificarea Regulamentului privind creditarea din anul 2008, care a relaxat normele prudentiale in cazul creditului ipotecar”, potrivit unui sondaj publicat de BNR. Institutiile de credit anticipeaza continuarea corectiei preturilor locuintelor in primul trimestru, dar si a scaderii cererii pentru toate tipurile de credite de consum.
