Dupa episodul stanjenitor pentru europeni, in care au fost acuzati ca sunt irelevanti pentru situatia din Ucraina, acestia au incercat sa revina in joc, ieri, la reuniunea mistrilor de Externe, unde s-a discutat din nou despre Ucraina, dar si despre extragerea Moldovei si Georgiei din stransoarea tot mai puternica a Rusiei.
Primul dintre aceste documente a fost prezentat inca de saptamana trecuta reporterilor, dar a fost publicat abia ieri pe blogul destinat activitatii institutiilor europene ale cotidianului Financial Times, ceea ce ii garanteaza autenticitatea. Este ?ceea ce in jargonul bruxelez se numeste un non-paper, un „document de lucru” pus la dispozitia reprezentantilor nationali de unul sau mai multe state membre, care sa constituie suport de dezbatere si izvor de idei. Un non-paper nu are caracter oficial si nu angajeaza un stat membru, dar publicarea lui in avans este un bun indicator privind pozitia tarilor pentru ca rezultatul discutiilor poate fi comparat cu ceea ce a fost propus initial. Daca rusii au decis sa joace murdar facand publica inregistrarea cu Nuland, europenii raspund cu scurgerea unui document ambitios.
Acest non-paper este o lista de 20 de prioritati ale Parteneriatului Estic post-Vilnius, grupate sub trei capitole: Extinderea vizibilitatii, Calibrarea si intarirea Parteneriatului (estic) si Sustinerea dezvoltarii in statele partenere. Documentul a fost conceput de Suedia si semnat de alte 12 state, toate cele 10 state ale fostei Europei comuniste, cu exceptia Croatiei, plus Germania si Marea Britanie. Daca orice incursiune europeana in spatiul fost sovietic se lovea pana acum de opozitia ferma a unor tari precum Franta sau Italia, semnaturile Germaniei si ?Marii Britanii pot contrabalansa aceasta tendinta.
Ratificarea, pana in august
Printre cele mai importante puncte ale documentului se numara propunerea de ratificare, pana cel mai tarziu la sfarsitul lunii august, a acordurilor de liber schimb si asociere semnate la Vilnius de Republica Moldova si Georgia. Aceasta a fost una dintre propunerile-cheie ale Romaniei si este insusita acum la nivel european. Un al doilea element important il constituie propunerea de a elabora un „pachet european” care sa mearga mai departe de acordurile de asociere si liber schimb. Acest pachet ar trebui sa se concentreze asupra mobilitatii, schimburilor studentesti, mai multe proiecte de twinning si o participare mai crescuta a comunitatilor celor doua tari in cadrul proiectelor si agentiilor Uniunii Europene. In limbaj bruxelez, „twinning-ul” este procesul de adoptare si implementare a legislatiei acquis-ului comunitar in statele candidate. Statele partenere sau semnatare ale Acordurilor de asociere si liber schimb nu au nevoie …
