Crestinii ortodocsi si cei catolici sarbatoresc de multe ori Pastele la date diferite, cu decalaje care ajung uneori chiar?pana la cinci saptamani.?Diferenta calendaristica dintre Pastele occidentalilor si Pastele orientalilor a aparut ca urmare a unor evolutii istorice complexe si indelungate, precum si coroborarii calendarului solar cu cel lunar,?potrivit Mediafax.
Citeste si:?GALERIE FOTO. 10 moduri inedite de incondeiere a oualor
In Antichitate, au existat foarte multe diferente in praznuirea Pastelui in lumea crestina. Astfel, in primele secole, crestinii din partile Siriei si Asiei Mici celebrau Pastele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Pastele Invierii (Invierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Pastele odata cu iudeii, adica la 14 Nisan, acestia se numeau Quartodecimani.
Nisan (nume de origine babiloniana) este cea de-a saptea luna a anului ecleziastic si prima luna a anului civil in calendarul ebraic. Nisan este o luna de primavara de 30 de zile. Totodata, in limba turca este numele lunii aprilie.
Protopashiti, alti crestini din zona Antiohiei, serbau Pastele duminica, dar aveau grija ca acea duminica sa cada totdeauna in saptamana azimilor iudaice.
Totodata, cei mai multi crestini din Egipt, Grecia si Apus sarbatoreau Pastele in aceeasi zi din saptamana in care a murit si a inviat Hristos. In vinerea cea mai apropiata de 14 Nisan era comemorata moartea lui Hristos, fiind numita Pastele Crucii. Duminica urmatoare era sarbatorita Invierea si cadea totdeauna dupa 14 Nisan sau dupa prima luna plina care urma echinoctiului de primavara. Sarbatoarea se numea Pastile Invierii.
Regulile Pastilor, stabilite la Niceea
Pentru a elimina controversele legate de satrbatoarea Pastilor, in cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit ca Pastile vor fi serbate totdeauna in prima duminica ce cade dupa prima noapte cu Luna plina de dupa echinoctiul de primavara. In acest caz este …
