Desi cei mai multi considera aceasta pornire drept pofta sau lacomie, cercetatorii germani sustin ca au descifrat misterul pentru care unele gustari sau deserturi ne par pur si simplu imposibil de mancat in cantitati mici, potrivit Mediafax.
Pofta pe care este foarte probabil ca fiecare dintre noi sa o simta pentru un anumit aliment are o explicatie stiintifica, fiind ceea ce oamenii de stiinta numesc „hiperfagie hedonista”: pornirea de a manca excesiv mai degraba din placere decat din cauza foamei, scrie Daily Mail.
„Supraconsumul recreational poate aparea in viata fiecaruia la un moment dat in viata – iar forma cronica este un factor cheie in epidemia de supraponderalitate si obezitate”, explica doctorul german Tobias Hoch.
Citeste si Adevarul despre chipsuri: O punga pe zi, echivalentul a cinci litri de ulei pe an
Dr Hoch si echipa lui de la Universitatea din Erlangen-Nuremberg au efectuat un experiment in cadrul caruia au scanat creierele unor sobolani in timp ce mancau fie chipsuri, fie un amestec praf de grasime si carbohidrati sau granule obisnuite.
Dintre acestea, sobolanii s-au dovedit a fi mult mai interesati de chipsuri, in ciuda mixului de grasimi si carbohidrati, care continea acelasi numar de calorii, in timp ce granulele au fost cel mai putin dorite.
Potrivit doctorului Hoch, efectul cartofilo, sau al chipsurilor asupra activitatii creierului poate fi doar partial explicat de continutul de grasime si carbohidrati, in contextul in care se considera ca nivelurile mari de grasimi si carbohidrati trimit semnale de placere catre creier, cauzand dorinta de a consuma excesiv gustari pline de calorii.
Scanarile de rezonanta magnetica din cadrul experimentului au aratat ca centrii de recompensa si dependenta din creierele sobolanilor au fost cel mai activi in timpul consumului de chipsuri. Prin contrast, diferentele dintre „momentul granulelor” si „momentul carbohidratilor” in ceea ce …
