Din totalul celor 18.254.597 de alegatori cati are Romania, s-au prezentat duminica la urne doar 5.370.171, adica 29,46%, in timp ce la referendum au participat 4.841.561 de persoane (26,46%). Odata cu primele alegeri europarlamentare, Romania s-a confruntat cu o rata mare de absenteism, neparticiparea masiva la urme fiind preconizata de unii analisti. „Evenimentul zilei” va supune analizei sase motive pentru care romanii au ignorat scrutinul de duminica.
1 Dezinteres/lehamite
Unul dintre principalele motive ale absenteismului la vot a fost dezinteresul cu care romanii au inceput sa priveasca politica si clasa politica in general, aceasta fiind perceputa ca o „casta” care are propriile ei scopuri si preocupari, diferite de agenda poporului. Vremurile de aur ale democratiei romanesti din 1991 si 1996 – cu prezente la urme impresionante – au trecut.
Dupa Revolutia din 1989, pasiunea pentru politica a inceput sa se estompeze, iar entuziasmul a disparut. Romanii au devenit mult mai rationali, sceptici, preferand sa se intrebe ca-n poiana lui Iocan: „Eu cu ce ma aleg daca votez?”. Interminabilele scandaluri au provocat o lehamite evidenta fata de clasa politica si politica, in special.
2 Miza slaba / campanie gresita
Electoratul roman nu a perceput acest scrutin electoral si nici referendumul ca fiind o miza puternica. Traian Basescu nu a reusit sa identifice miza, inamicul care trebuia infrant in scrutinul popular. Daca in referendumul pentru suspendarea presedintelui, Traian Basescu a reusit sa dea un contur adversarilor politici in cei „322” de parlamentari, nu acelasi lucru s-a intam-plat la europarlamentare si la referendumul pentru uninominal.
Si analistul Bogdan Teodorescu a declarat la Realitatea TV ca prese-dintele Traian Basescu a gresit in aceasta campanie, fiind lenes si avand o campanie lipsita de elementul spectaculosului, o campania lipsita de emulatia maselor in spijinul ideii sale.
3 Confuzia / lipsa de informatii
Ideea de uninominal, dar si necesitatea unor reprezentanti valorosi in Parlamentul European care sa apere drepturile Romaniei a fost slab perceputa de electorat. Simultaneitatea celor doua scrutinuri a dus si ea la absenteism si la confuzii. „Cred ca strategia a fost gresita. Primul pas gresit a fost cuplarea cu europarlamentarele, ceea ce a creat confuzie si disiparea atentiei electoratului”, spune si Adriana Saftoiu.
Lipsa de informatii a fost si ea hotaratoare: potrivit ultimului sondaj de opinie, 19% din populatie nu auzise de referendum si 9a despre europarlamentare. Alti 71% spuneau ca nu inteleg „nimic” prin vot majoritar in doua tururi de scrutin.
4 Uzura clasei / mesajului politic
Traian Basescu nu este la prima actiune in care a cerut poporului, de fapt electoratului, ajutorul, iar acest model pare a se fi uzat, dupa principiul „lupului la stana”. La alegerile pentru cel de-al doilea mandat la Primaria Capitalei, Basescu i-a cerut electoratului putere pentru a putea rezolva problemele, in campania pentru prezidentiale a utilizat aceeasi strategie, iar la referendumul pentru suspendarea presedintelui a uzat de acelasi limbaj.
Al omului politic care cere sprijinul poporului in lupta cu politicienii. Intrebuintarea aceluiasi „model Basescu” pare sa se fi erodat, cu atat mai mult cu cat romanii nu mai sunt la fel de euforici, iar iesitul in strada nu mai tine loc de afirmarea unei valori a democratiei, ci e privit ca o curiozitate.
5 Boicotul
Un alt motiv al absenteismului este boicotul impus de unele partide. Ion Iliescu a criticat referendumul public, iar pe blogul sau a scris: „Referendumul pentru uninominal este o interventie brutala a sefului statului in functionarea institutiilor si un element de bruiaj al alegerilor europarlamentare”.
Lui i s-au adaugat Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu, impreuna cu o aripa importanta din PSD, dar si conducerea PNL. Premierul Calin Popescu-Tariceanu, vicepresedintii Crin Antonescu si Cristian Adomnitei, plus alti ministri si lideri de marca ai PNL, nu au votat la referendum, transmitand mesajul ca acesta este inutil (in special in ziua referendumului).
6 Intrarea in normalitatea europeana
Dupa modelul european, cresterea nivelului de trai, a bunastarii in general, ii indeparteaza pe cetateni de viata politica. Multi angajati ai unor multinationale nu s-au prezentat la vot pentru ca traiesc intr-o lume apolitica, intr-un univers unde deciziile politice nu au efect.
