Mare pacat pentru tara asta sa rateze rand pe rand sanse importante pentru a schimba cursul istoriei in sensul modernizarii, dupa multi ani de asteptari, si asta numai pentru ca nu are noroc de o clasa politica pregatita sa isi asume o misiune de stat, ci de una uzata in meciuri politice sau personale marunte.
Galopam spre alegerile europene, ne batem in sloganuri intelectualo-populiste, dar pierdem din vedere esentialul: stam inca in culisele concertului european. De pilda, discutiile despre pregatirea noului Acord de Parteneriat si a Programelor Operationale pentru cele peste 30 miliarde euro pe care le vom avea alocate de la UE pe urmatorii 7 ani (cu tot cu fondurile pentru dezvoltare rurala) – o tema cu miza serioasa pentru dezvoltarea Romaniei mai departe – s-au purtat la foc mic, discret, pana la inexistenta unei dezbateri profunde in societate despre modernizarea tarii, cand ar fi trebuit sa fie motiv de reflectie serioasa, sub impulsul marilor lideri politici. Daca tragem linie astazi si ne uitam cum ne aliniem la start pentru noul exercitiu financiar, se vede clar ca am avut cel putin doua probleme, strans legate intre ele: una de conjunctura/de pozitionare si alta de fond, care, impreuna, nu aveau cum sa dea Romaniei o pozitie mai avantajoasa decat cea in care se afla acum. Cifrele nu mint. Romaniei i s-au alocat din fonduri structurale putin peste 22 de miliarde, un castig extrem de modest fata de angajamentele si promisiunile liderilor nostri de acum un an, cand incepuse tatonarea cu reprezentantii Comisiei. De partea cealalta, un alt stat nou membru de care ne amintim doar cand vine vorba de reforme dupa sablon (a se vedea defuncta regionalizare) – Polonia – este castigatorul net al negocierilor cu Comisia, primind nu mai putin de 72,5 milioane euro, de 3 ori mai mult decat Romania. Diferenta e ca in numele polonezilor negocia un membru al Parlamentului European, fost comisar pentru Politica Regionala, in timp ce, in Romania, ai nostri se certau care si cand sa ia avionul spre Bruxelles, parandu-se reciproc la Curtea Constitutionala.?
Romania nu a fost in pozitia de a propune idei revolutionare. S-a asezat la masa negocierilor cu UE din pozitia de codasa in materie de absorbtie a fondurilor structurale: la jumatatea anului 2013 nu atinsesem nici jumatate din media UE de absorbtie – adica reusisem sa cheltuim mai putin de 25%, vreo 5 miliarde euro din cele 19 miliarde alocate. Oricum, un miliard l-am dat inapoi pe corectii financiare aplicate cheltuielilor din aceste proiecte, pentru nereguli in achizitii, incapacitate de management si coruptie. In acelasi interval de timp, Polonia absorbise 60% din bani, adica aproape 40 miliarde euro, si contesta la Curtea Europeana de Justitie deciziile Comisiei de a-i impune corectii financiare, considerandu-le injuste.?
Atunci cand esti repetentul clasei, degeaba iti vin dintr-o data pareri despre cum ai putea schimba lumea, pentru ca te lovesti de lipsa de incredere a priori a profesorului ca ai putea avea si idei bune. Asa ca taci si mergi mai departe din inertie. Dupa ce am citit cu pixul in mana acest important document care sta la baza pregatirii banilor europeni din cadrul urmatorului exercitiu financiar, imi este clar ca nu tinteste schimbari prea curajoase in domeniile finantabile, orice asemenea iesire din linia generala de discutie fiind, cel mai probabil, subiect de tensiune cu Comisia.
Citeam un interviu recent in care ministrul polonez al Dezvoltarii, Elzbieta Bienkowska, spunea ca vrea sa construiasca un Nokia polonez – aluzie la prioritatea absoluta pe care o vor acorda inovatiei, in urmatorii 7 ani, prin investirea a 10 miliarde euro in cercetare/inovare facuta de companiile poloneze si de universitati. Si asta pentru ca vor sa transforme Polonia dintr-o economie low-cost intr-una competitiva global. Au la dispozitie 7 ani, 70 de miliarde si un plan clar al ministrului – prioritatea este investitia in sectoarele de IT, medicina si aviatie. Si pentru asta nu s-au sfiit sa declare aproape intreg teritoriul polonez regiune slab dezvoltata, ca sa atraga finantare. Asta in timp ce noi ne mandrim ca regiunea Bucuresti-Ilfov este pe locul 3 in clasamentul celor mai dezvoltate regiuni in Europa Centrala si de Est, dupa Bratislava …
