De ce se „dezintegraza” tratatul ACTA. Ce va urma dupa.

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Romania va amana procesul de ratificare a acordului ACTA pana cand Curtea Europeana de Justitie se va pronunta pe acest subiect, a anuntat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu.
Citeste si „Romania amana ratificarea ACTA pana la o decizie a Curtii Europene de Justitie”.
Decizia Guvernului vine dupa ce Comisia Europeana a hotarat ca va apela la Curtea de Justitie a UE, cea mai inalta instanta europeana, pentru a determina daca „Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii” (ACTA) incalca drepturi si libertati fundamentale ale omului suspendand, pentru moment, ratificarea acestuia.
Citeste si „CE a suspendat ratificarea ACTA si intreaba Curtea de Justitie a UE daca sunt incalcate drepturi si libertati fundamentale”.
Acordul ACTA, semnat la Tokyo de 22 de membri ai UE
Reprezentanti ai 22 de state membre ale Uniunii Europene au semnat la Tokyo, la 26 ianuarie, acordul international de protejare a drepturilor de autor, intitulat ACTA, declansand o serie de proteste atat on-line, cat si in strada. Contestatarii tratatului se tem ca o astfel de intelegere antipiraterie va conduce la cenzura in mediul virtual. Tratatul ACTA ar trebui sa fie ratificat de catre Parlamentul European, care il va dezbate in luna iunie.
Germania, Olanda, Estonia, Cipru si Slovacia au fost singurele state din uniunea Europeana care nu au semnat ACTA. Un europarlamentar francez a parasit procesul de examinare a intelegerii, sustinand faptul ca legislativul european participa la o „sarada”. Cu toate acestea, cateva tari puternic industrializate, printre care SUA, Canada si Coreea de Sud au semnat acordul inca de anul trecut.
Tratatul ACTA, modificat fata de versiunile initiale
ACTA a fost modificata semnificativ fata de versiunile initiale. Una dintre solicitarile inlaturate dupa ce au fost respinse de UE era cea ca utilizatorilor de internet, descoperiti ca incalca in mod repetat drepturile de autor, sa li se limiteze accesul la internet.
Presiuni politice intense
Tratatul a produs controverse inca de cand WikiLeaks a publicat, in 2008, o versiune a textului, la doi ani dupa inceperea negocierilor. Detaliile relevate au fost confirmate ulterior, in 2010.
Raportorul PE al Acordului international pentru combaterea contrafacerilor (ACTA), francezul Kader Arif, a demisionat, dupa doua zile de la semnarea tratatului, denuntand negocierile cu privire la textul pe care l-a calificat drept o „mascarada”, afirmind ca lanseaza „un semnal de alarma”.
Ambasadoarea Sloveniei in Japonia, Helena Drnovsek Zorko, a cerut scuze in mod public copiilor sai si intregii natiuni slovene dupa ce a semnat ACTA, fara sa analizeze textul legii anti-piraterie. Mai mult decat atat, ea a cerut populatiei sa participe la o demonstratie organizata in ziua urmatoare impotriva ACTA. Conform contestatarilor tratatului, actiunea ambasadoarei slovene subliniaza statutul controversat pe care tratatul ACTA il are in ochii opiniei publice. In acelasi timp, situatia era mult mai relaxata la Bucuresti, unde ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme, a declarat ca nu a gasit „puncte nevralgice” in tratat si ca Romania se afla in compania selecta a Coreei de Nord.
Totodata, presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat, pe 8 februarie, ca acordul …

spot_img