Cei care conduc orasul se pierd de 15 ani in tot felul de studii si expertize, ezitand sa puna in practica un program de inlocuire a conductelor ciuruite.
Un fenomen care in ultimii ani a devenit din ce in ce mai frecvent, surparile produse in carosabil in mai multe zone din Galati pare sa nu isi gaseasca o explicatie. Inaintea alegerilor locale din 2012, dupa cea de-a patra surpare din zona de la „Elice”, fostul primar, Dumitru Nicolae, a comandat studiul geotehnic 994/04.05.2012, bazat pe 9 foraje, care a si oferit cateva concluzii si recomandari. Cauza era identificata in cresterea nivelului panzei freatice ca urmare a scurgerilor de apa din colectorul de canalizare din zona.
Dupa alegerile din 2012, actualul primar, Marius Stan, a incheiat cu Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti contractul nr 10.240/29.01.2014, in valoare de 280.000 lei pentru realizarea unui studiu hidrogeotehnic care sa identifice cauzele surparii de la Elice. Si de aceasta data, specialistii din Bucuresti s-au referit tot la cresterea periculoasa a nivelului panzei freatice ca urmare a scurgerilor din conductele de apa sau termoficare ciuruite de rugina, dar si ca urmare a faptului ca in zona de protectie a taluzului falezei au fost ridicate constructii grele. De fapt edilii Galatiului aveau la dispozitie aceste concluzii si recomandari de aproape 14 ani,? pe vremea in care Consiliul Municipal aproba hotararea CLM nr 259/14.08.2001, prin care era aprobat „studiul de oportunitate privind stabilizarea si reducerea nivelului panzei apei freatice si combaterea fenomenului de tasare a cladirilor pe teritoriul municipiului Galati”.
In acesti 14 ani, edilii ar fi trebuit sa deruleze un program de inlocuire a sutelor de kilometri de conducte de apa si termoficare, pentru ca apa sa nu mai ajunga in stratul de loess pe care e construit orasul. Potrivit datelor municipalitatii, uzura retelelor de conducte de termoficare este de 59,8%, iar din cantitatea de 35 milioane mc de apa potabila pompata in retele numai 17 milioane mc ajung la robinetele galatenilor, restul de 18 milioane mc fiind pierderi.
Nivelul panzei freatice creste periculos
Potrivit documentului din 2001, 90% din suprafata orasului este asezata pe un strat de loess cu grosimi de la 8 la 25 de metri, sensibil la umezire, fapt ce are ca efect tasarea terenului din cauza apelor provenite din ploi si zapezi sau din conductele sparte. Cresteri mari ale nivelului panzei? freatice sunt semnalate pe intreg teritoriul orasului, in special in zonele Bulevardul Cosbuc, Tiglina 1, Tiglina 2, I.C. Frimu, Micro 40, Str. Domneasca (Taluz Brates), ajungand la cote de circa 2 metri de suprafata solului. Principalele cauze sunt colmatarea vailor naturale cu caracter drenant (Valea Tiglinei, Valea Abatorului, Valea Catusei), dar si reteaua? hidroedilitara invechita. Au fost …
