de Anca SIMINA Publicat la: 25.02.2014 10:20 Ultima actualizare: 25.02.2014 10:29
Documentele Comisiei Europene dintr-o corespondenta de aproape doi ani cu Guvernul contrazic flagrant solutia premierului Victor Ponta de trecere a celor mai profitabile companii cu capital majoritar de stat – Transgaz si Transelectrica – de la Ministerul Finantelor in subordinea sa directa. Urgenta, asa cum admit mai multi oficiali guvernamentali, a fost una politica: neincrederea lui Ponta de a lasa, in an electoral, companiile in coordonarea PNL dupa plecarea ministrului Daniel Chitoiu. Transelectrica si Transgaz au ajuns la SGG dupa o intreaga disputa intre Departamentul pentru Energie al lui Constantin Nita, Ministerul Transporturilor, inca din timpul lui Relu Fenechiu, si Ministerul Dezvoltarii, inclusiv Liviu Dragnea fiind interesat sa le preia.
Explicata oficial de premierul Victor Ponta ca o masura care sa raspunda cerintelor UE, trecerea Transgaz si a Transelectrica de la Ministerul Finantelor la Secretariatul General al Guvernului, prin ordonanta de urgenta, s-a facut, in realitate, cu ignorarea si, pe alocuri, cu incalcarea angajamentelor pe care statul, ca actionar majoritar in cele doua companii, si le-a luat in fata Comisiei Europene (CE). O dovedeste un document in care comisarul pentru politica regionala, Johannes Hahn, arata ca UE nu avea nicio obiectie fata de ramanerea Transelectrica la Finante. Adevarata problema a CE, pe care Romania s-a angajat oficial ca o va remedia urgent prin lege, dar, in practica, o perpetueaza prin noua ordonanta, a fost mentinerea dispeceratelor nationale de gaz si electricitate, butoanele rosii ale acestor doua sisteme, in „coordonarea metodologica” a Depertamentului pentru Energie.
Disputa politica intre mai multi ministri legata de controlul companiilor din energie, accentuata de criza din USL, a fost de altfel „urgenta” adoptarii, pe 12 februarie, a ordonantei 6/2014 in conditiile in care un act normativ care punea probleme similare era pe ultima suta de metri in Parlament.
Parlamentari PSD, in mainile carora sta modificarea rapida a noii ordonante sau tergiversarea ei, bat insa in retragere cand vine vorba despre repunerea in drepturi a cerintelor UE. Oficial, se declara decisi: „Vrem o struto-camilia functionala care sa respecte si cerintele zoologice ale Bruxelles-ului”
Efectele imediate ale acestei decizii, dincolo de potentialul SGG pe care oficialii guvernamentali il invoca, sunt pierderea credibilitatii Romaniei in fata Comisiei Europene, riscul de a plati importante penalizari ca urmare a infringementului, dar si reluarea procedurii de certificare ca operatori independenti de transport a Transgaz si Transelectrica. In lipsa acestor certificari, alternativa ar fi, in opinia celor implicati, de nedorit: faramitarea celor doua companii si concesionarea lor pe bucati, la licitatie internationala.
Prima contradictie. Ce ne cere Comisia Europeana, ce face Romania
In cei aproape doi ani de cand corespondeaza cu Guvernul pentru respectarea unei reglementari europene – separarea efectiva a producatorului/furnizorului de energie de transportator (Transgaz, Transelectrica), prin controlul actiunilor de catre autoritati publice diferite, asa-numitul „unbundling” – Comisia Europeana a trimis nenumarate critici la Bucuresti. Linia s-a tras la finalul anului trecut cand, la acordarea certificarii de operator independent de transport a celor doua companii, s-a pus conditia ca, in maximum 6 luni, adica pana in iunie 2014, sa fie rezolvate mai multe hibe legislative restante pentru care exista deja un proces intentat Romaniei la Curtea Europeana de Justitie, inca din iulie 2013.
In Avizul Comisiei Europene C(2013) 6891 final din 14.10.2013, comisarul Hahn arata explicit ca, pentru a intra in acord cu normele UE, Romania poate pastra reprezentarea in Transelectrica la Ministerul Finantelor, acolo unde a mutat-o in 2013 de la Economie, dar cu conditia ca Dispeceratul Electroenergetic National sa fie transferat odata cu compania si nu sa ramana la Departamentul pentru Energie. Situatia este similara pentru Transgaz. a”Exercitarea drepturilor de proprietate ale statului roman asupra societatii Transelectrica poate ramane in cadrul Ministerului Finantelor Publice. (a??) Departamentul pentru Energie ar trebui sa renunte la coordonarea metodologica si operationala a Dispecerului national, coordonare care trebuie considerata o sarcina esentiala a societatii Transelectrica si care trebuie desfasurata in mod independent”, scrie Hahn in avizul publicat in Monitorul Oficial al Romaniei pe 17 decembrie 2013.
Doua luni mai tarziu, Guvernul ia insa decizii diametral opuse. Mai intai OUG 6 muta companiile de la Finante la SGG. Justificarea oficiala a premierului: „normele europene” obliga. „Ministerul Finantelor are printre obiectivele fundamentale ale anului 2014 reforma sistemului de redevente si de taxe si impozite; or, conform normelor europene, cel care face regula, reglementatorul, nu poate fi si administrator”, a explicat Ponta public, la doua zile dupa preluarea companiilor in subordinea sa directa. Niciuna din observatiile Comisiei nu face insa referire la reglementarea redeventelor si la o posibila incompatibilitate, dimpotriva.
Apoi, Guvernul lasa Departamentului pentru Energie dispeceratele, pastrand solutia criticata de UE. In plus, a taiat, pentru acelasi Departament, doua felii din Transelectrica – OPCOM, bursa energiei electrice din Romania, si FORMENERG – fara acordul actionarilor.
Victor Ponta si Johannes Hahn. Foto: Stefan Micsik // Mediafax
In noua ordonanta de urgenta nu isi gasesc insa loc alte cateva cerinte formulate expres de Comisie si pentru care Guvernul, prin ANRE (v. Ordinul 90/2013 al presedintelui ANRE), s-a angajat sa le puna in practica cel mai tarziu pana in iunie:
sa fie interzisa prin lege a”orice interventie a oricarei persoane sau entitati publice ori private, care nu face parte din organele de conducere a companiei, in luarea deciziilor referitoare la activitatea curenta si functionarea de zi cu zi”,
sa confere ANRE competenta de a verifica nominalizatii in consiliul de supraveghere, consiliul de administratie, in directoratul companiei, inainte de numire,
autoritatea care reprezinta statul in Transelectrica sa preia de la Ministerul Economiei responsabilitatea de a gestiona proprietatile statului in ceea ce priveste transportul de energie, care, in prezent, revin Departamentului pentru energie.
Acelasi document al Comisiei sugereaza ca statul roman ar trebui sa isi gaseasca pentru producatorii si respectiv pentru transportatorii de energie doua institutii care sa il reprezinte „cu conditia sa se poata demonstra ca ele nu sunt sub influenta comuna a unei alte entitati publice”. „Nu s-a demonstrat ca prim-ministrul nu are competenta de a da instructiuni acestor organisme publice”, mentioneaza Hahn, referindu-se la acel moment la Finante si la Economie. Or, prin preluarea Transgaz si Transelectrica la SGG, autoritatea prim-ministrului in SGG pe de o parte si in Departamentul pentru Energie, pe de alta parte, este mult mai puternica si mai evidenta.
CITESTE TEXTUL INTEGRAL AL AVIZULUI CU OBSERVATII AL COMISIEI EUROPENE
Riscuri. Vulpescu: „Daca nu asiguram independenta, vom fi obligati sa concesionam pe bucati”
Numit pe 14 februarie reprezentant provizoriu in Consiliul de Supraveghere al Transelectrica, dupa demisia in acceasi zi din AGA companiei, directorul de cabinet al vicepremierului Daniel Chitoiu, Remus Vulpescu, este de parere ca schimbarea reprezentantului de catre stat prin introducerea SGG in schema „nu inseamna ca este o miscare de substanta neaparat”. a”Cele doua companii ar putea beneficia de la SGG de un sprijin mai eficient decat ar putea oferi un singur minister, indiferent care ar fi fost si indiferent la ce partid ar fi fost respectivul minister. SGG este o autoritate publica cu un potential mai mare decat orice minister, dispune de mecanisme interministeriale pe care niciun minister nu le detine in totalitate si ar putea sa le foloseasca pentru continuarea proiectelor de dezvoltare”, sustine Vulpescu, pentru gandul, invocand proiecte de investitii de cate un miliard de euro pentru fiecare din cele doua companii, dar si exproprierile mai facile, „unul dintre motivele pentru care pana in 2012 Transelectrica si Transgaz nu au construit conducte de interconectare necesare”.
Daca in legatura cu trecerea la SGG nu are emotii legate de acceptul Comisiei, Vulpescu admite insa ca „pot exista sau nu riscuri si probleme in privinta trecerii dispeceratelor intr-o anumita coordonare. De ce: pentru ca, dupa cum se intampla concret lucrurile, poate sa fie afectata sau nu independenta celor doi operatori nationali.(…) Dispecerizarea, pe langa functia primordiala de alimentare, poate, in anumite conditii, daca nu este corect facuta, sa devina si o miza economica”.
Remus Vulpescu, fost director OPSPI, fost reprezentant al statului in AGA Transelectrica si membru AGA al Transgaz. Foto: Octav Ganea // Mediafax
Prima consecinta directa a OUG 6/2014 este relurea procedurii de certificare a Transelectrica si Transgaz ca operatori independenti ai sistemelor nationale de transport. „Dupa schimbarea autoritatii publice care reprezinta interesele statului ca actionar majoritar, ambele proceduri acum vor trebui reluate. Simpla schimbare a autoritatii publice conduce la reluarea procedurilor de certificare. O procedura accelerata dureaza cam 6 luni, insa in conditii de independenta reala. Daca nu putem sa reinnoim aceasta certificare ca operator de sistem independent, atunci Romania se afla in infringement”, spune Vulpescu.
In lipsa certificarii, imposibila daca Romania nu indeplineste in final conditiile descrise de Comisie, alternativa este concesionarea Transgaz si Transelectrica pe bucati:? „Daca nu reusim sa asiguram independenta celor doi operatori nationali si sa obtinem recunoasterea independentei printr-un aviz favorabil al Comisiei Europene, Romania ar fi obligata sa aplice un alt sistem, care consta in spargerea pe bucati a sistemelor nationale de transport si concesionarea pe bucati prin licitatie internationala. Este ceva ce trebuie sa evitam”, arata Vulpescu.
A doua contradictie. Ce promitem Bruxelles-ului si cum scaldam in Parlament „struto-camila”: „Vrem sa fie un animal functional si sa raspunda si la cerintele zoologice ale CE”
Dilema incredintarii celor doua companii unui minister sau altuia dureaza in Romania din martie 2012, cand Directiva europeana privind „unbundlingul” a intrat in vigoare. In primul an de la instalare, Guvernul Ponta a scaldat-o. Abia in martie 2013, Transgaz si Transelectrica trec de la Economie – unde fusese ministru Daniel Chitioiu – la Finante – unde s-a mutat, ca vicepremier, dupa alegeri. Asa a ajuns in Parlament Ordonanta de Urgenta 18/2013, o copie aproape perfecta dupa actul normativ prin care Victor Ponta, din proprie initiativa dupa cum a explicat public, si doar cu avizul Finantelor, le-a mutat recent la SGG.
Parlamentului i-a revenit astfel sarcina de a corecta urgent tot ceea ce Comisia Europeana a semnalat, inclusiv in timpul celor 10 luni de dezbateri. Ce s-a intamplat in realitate: dupa ce a trecut val-vartej prin Senat, majoritatea parlamentara dand semnalul corect Bruxellesului si abrogand in unamitate, printr-un amendament venit chiar de la PSD, textul care i-ar fi luat ministrului Nita dispeceratele nationale, legea a fost ingropata in Camera Deputatilor. Motivul, dat chiar de presedintele Comisiei Economice, in care s-a blocat raportul, deputatul PSD Mihai Tudose, este acela ca „nu a fost un punct de vedere unitar intre Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei (prin Departamentul pentru Energie, n.red.)”.
Acum insa, vechea ordonanta a fost abrogata, Guvernul obligand pe 12 februarie Parlamentul sa reia toata procedura, prin ambele Camere. Intre timp, Dispeceratele raman la Energie, iar parlamentarii PSD bat in retragere cand vine vorba sa i le ia ministrului Constantin Nita. Nici macar senatorul Viorel Arcas, cel care a semnat anul trecut amendamentul, nu e convins ca o va face si a doua oara. „Eu locuiesc chiar in Medias. E colegiul meu. Din practica va spun ca e nevoie de o coordonare de la nivel national a acestor dispecerate. Acum sa vedem si care va fi formula cand textul va veni in Parlament. Eu n-am inteles prea multe nici atunci si nici nu a existat o explicatie. Singurul lucru sigur era sa scoatem totul ca sa evitam infringementul. Poate acum se va veni cu alta solutie, vom vedea”, spune Arcas, contactat de gandul.
O opinie si mai ferma au parlamentarii PSD din Camera Deputatilor, acolo unde se va lua decizia finala. „Partea de dispecerat, de securitate energetica, nu poti sa o muti intr-o zona care nu are competente. Competenta e la Ministerul Energiei, asta este opinia mea. In caz de iarna grea, statul trebuie sa ia niste decizii. Nu poti sa spui ca ala-i independent. Nu mai alimentam cu gaze, reducem consumul la industrial ca sa asiguram populatiei incalzirea. Nu e important ca acel dispecerat sa fie in coordonarea statului? Compania nu pot sa o las acolo, la Energie, trebuie sa o scot. Dar dispeceratul nu ma obliga nimeni sa-l scot”, interpreteaza Tudose cerintele UE pe care insa spune ca nu le-a vazut, doar i-au fost comunicate de Guvern.
Presedintele Comisiei …
