Universitatea Harvard a decernat, joi, premiile Ig Nobel, distinctii acordate in mod traditional celor mai traznite, ciudate sau inutile studii si descoperiri stiintifice, o alternativa distractiva a premiilor Nobel adevarate.
Premiile, aflate la a 17-a editie, sarbatoresc neobisnuitul, onoreaza imaginatia si stimuleaza interesul oamenilor in ceea ce priveste stiinta, medicina si tehnologia, a amintit Marc Abrahams, editor al revistei de umor „Annals of Improbable Research”, care sponsorizeaza premiile impreuna cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association si Harvard-Radcliffe Society of Physics Students.
Astfel, in timpul ceremoniei au fost acordate zece premii Ig Nobel, recompensand studii precum cel despre „capacitatea unei amibe de a iesi dintr-un labirint” si cel despre „distrugerile provocare de tatu in siturile arheologice sud-americane”.
Premiile au fost acordate in cadrul unei ceremonii care a avut loc la teatrul Sanders al Universitatii Harvard, in fata a 1.200 de spectatori si in prezenta unor laureati ai premiilor Nobel adevarate, precum William Lipscomb (chimie, 1976), dar si a unor laureati ai premiilor Ig Nobel din anii anteriori.
Unul dintre castigatorii de anul trecut, Dan Meyer, coautor al unui raport medical despre „efectele secundare ale ingestiei de sabii”, a deschis gala inghitind o sabie, pe care i-a scos-o din gat medicul sau, Thomas Michel, decan al Scolii de medicina de la Harvard.
Doua echipe de cercetatori au primit anul acesta, ex-aequo, premiul Ig Nobel pentru chimie: Sharee Umpierre, de la Universitatea din Porto Rico, si Joseph Hill, de la Harvard, ce au demonstrat ca bauturile de tip cola sunt „spermicide eficace”, pe principiul ca aceasta este capabila sa faca spermatozoizii sa explodeze la propriu, si Chuang-Ye Hong, de la Facultatea de medicina din Taipei, si alti colegi cercetatori din Taiwan, pentru ca au demonstrat contrariul.
Premiul Ig Nobel pentru pace a revenit „Comitetului elvetian de etica in biotehnologie non-umana”, pentru ca a adoptat „principiul legal al demnitatii plantelor”, in timp ce premiul Ig Nobel pentru fizica a revenit unei echipe de cercetatori care a demonstrat matematic faptul ca orice lucru, de exemplu, parul, care se poate incurca, se va incurca.
Premiul Ig Nobel pentru nutritie a revenit unui duo de cercetatori anglo-italian, pentru un studiu asupra „modificarii electronice a zgomotului facut de chipsurile din cartofi in asa maniera incat (cel care le consuma, n.r.) sa creada ca sunt mai proaspete si mai crocante decat in realitate”. Autorii studiului au demonstrat, practic, faptul ca oamenii mananca cu placere chipsuri rancede, cu conditia ca acestea sa fie extrem de crocante, sunetul fiind elementul primordial.
In ceea ce priveste studiul premiat cu Ig Nobel pentru biologie, acesta a comparat salturile a doua specii de purici, Ctenocephalides canis – care are ca gazda cainele si Ctenocephalides felis felis – care are ca gazda pisica. Marie-Christine Cadiergues, cercetator la Scoala nationala veterinara din Toulouse, Franta, autorul studiului, a explicat ca a vrut sa inteleaga de ce puricii de caine sunt pe cale de disparitie, iar cei de pisica nu se confrunta cu aceasta problema. Astfel, puricii de caine sunt capabili sa sara la o inaltime de 25 de centimetri, iar cei de pisica sar la o inaltime de doar 17 centimetri. Acest element de biologie face ca puricii de caine sa poata fi mai usor controlati si, in concluzie, eliminati, a explicat cercetatorul.
Premiul Ig Nobel pentru medicina a revenit unei echipe de cercetatori de la Duke University din Carolina de Nord, care a demonstrat ca medicamentele de tip placebo scumpe functioneaza mai bine decat cele ieftine.
Premiul Ig Nobel pentru economie a revenit unei echipe de cercetatori de la Universitatea din New Mexico, ce a demonstrat ca o dansatoare exotica profesionista castiga bacsisuri mai mari in perioada din luna cand este cea mai fertila, in timp ce premiul Ig Nobel pentru literatura a revenit lui David Sims, de la Cass Business School din Londra, pentru lucrarea „Ticalosule: O explorare narativa a experientei indignarii in cadrul organizatiilor”.
In ultimii ani, premiile IgNobel au recompensat studii referitoare la impactul muzicii country asupra suicidului, cercetari privind utilizarea magnetilor pentru a face broastele sa leviteze, precum si studii referitoare la efectul berii, al usturoiului si al fristii asupra apetitului lipitorilor.
Discursurile premiantilor la aceste premii sunt limitate la un minut. Daca acestia depasesc timpul alocat, o tanara in varsta de opt ani care indeplineste rolul de maestru de ceremonii se apropie de invitat si-i sopteste: „Opreste-te, te rog, pentru ca ma plictisesc”.
