Dezindustrializarea Romaniei. Mandria romaneasca, in paragina
Ne place sau nu sa recunoastem, Romania a avut intotdeauna o traditie industriala. Daca in urma cu cateva decenii romanii se laudau cu timpi record in care puneau pe picioare o industrie, astazi numaram pe degete uzinele care mai au activitate. Dezastrul poate fi rapid explicat prin datorii uriase, jocuri politice si produse necompetitive. De ce producem, in termeni reali, doar cu o treime mai mult decat in 1989? Raspunsul este simplu: pentru ca am ridicat la rangul de politica de stat minciuna, incompetenta si hotia.
Toate marile uzine industriale, altadata mandria economiei romanesti, au fost culcate la pamant de la Revolutie pana in prezent.Cea mai cutremuratoare poveste este legata de disparitia fabricii Tractorul Brasov , in perioada interbelica un mare producator de avioane de lupta. In perioada de glorie, uzina fabrica un tractor la fiecare noua minute si oferea locuri de munca pentru 25.000 de angajati. Masinile agricole de la Brasov erau cunoscute in intreaga lumea, iar exporturile ajungeau in tari precum China, India, Egipt, Zambia, Rusia, Congo ori Brazilia.Dupa 1990, Tractorul a intrat intr-un lent proces de privatizare, care l-a condus spre faliment. Guvernele care au venit la putere dupa caderea comunistilor nu au fost capabile sa gasesca solutii potrivite care sa ajute uzina. Au stiut insa sa ingroape datoriile si sa acorde salarii pe credit. In anul 2002, compania mai producea 4.000 de tractoare la o capacitate de 32.000 de tractoare/an. In aceasta situatie grea, in 2007, uzina a ramas numai cu 1.900 de muncitori.Rand pe rand, angajatii au plecat de bunavoie sau au fost disponibilizati, dar in timp, pe ruinele fostei mandrii comuniste si-a facut loc o constructie uriasa. Cumparatorii, niste investitori britanici, au promis cel mai mare complex imobiliar din Europa Centrala si de Est cu o valoare estimata la 1,5 miliarde de euro. Deocamdata acolo a fost inaugurat in acest an cel mai mare mall din Transilvania.Reteta dezastrului pare trasa la indigo si in cazul Rulmentul! Incapacitatea guvernelor Romaniei post-decembriste de a gandi strategii pe termen lung au condus fabrica brasoveana de rulmenti spre faliment. In 2005, Rulmentul Brasov inregistra pierderi brute de aproape 40 de milioane de lei.In decembrie 2008, s-a incercat privatizarea companiei, iar Tampa Resort s-a angajat sa plateasca 35 de milioane de euro. Societatea insa nu a platit nicio transa, asa ca privatizarea a fost anulata.
Astazi, pe locul fostei fabrici Rulmentul, Primaria Brasov intentioneaza sa dezvolte un parc tehnico-stiintific, cu o investitie de 20 milioane de euro.Si uzina Hidromecanica a lasat in urma sase mii de angajati. Oamenii lucrau in ateliere …
